Să vorbim despre DATORIE…Cuvântul datorie, este des folosit în limbajul curent, de foarte mulţi dintre noi. Din punctul meu de vedere, acesta, este precum o “lipitoare”, întrucât suge sângele tuturor. Indiferent că suntem datori faţă de alte persoane sau alţii sunt datori faţă de noi, datoria în sine, reprezintă o “lipitoare”. Scopul ei este să ne facă să trăim tot timpul în stres.
Cuvântul este urât, dacă este să vorbim din punct de vedere strict spiritual.Prin urmare, nu mă voi referi la ceea ce înseamnă datoria pentru un om simplu, care toată viaţa lui nu a făcut decât să se împrumute. Pentru el, “a fi dator” reprezintă un mod de viaţă. Este cumplit să trăieşti toată viaţa din datorii..Şi la urma urmei, cine nu se împrumută? Aproape toţi ne împrumutăm, pentru că nu-i aşa, nu întotdeauna putem avea bani lichizi sau conturi bancare, pentru a nu mai apela la cei din jurul nostru.
Societatea în care trăim este “putredă”, în sensul că, fiecare încearcă să trăiască pe spinarea celuilalt.
Sărăcia, mizeria, lipsa unui loc de muncă, ne împinge să cerem ajutor celor din jurul nostru, pentru a supravieţui. Bine ar fi, ca de cele mai multe ori, acest lucru să se realizeze necondiţionat. Adică, să dăm celor din jurul nostru, fără să pretindem nimic în schimb. În acest fel, sufletul nostru se simte bine, pentru că, ajutând necondiţionat pe altcineva, nu facem decât să ne ajutăm pe noi înşine.
Într-o lume fără lipsuri, ideea de datorie, dispare cu desăvârşire. Această lume fără lipsuri, ar fi valabilă în condiţiile în care, oamenii s-ar sprijini necondiţionat unul pe altul. Atunci, ideea de lipsă, sărăcie, datorie nu ar mai exista. Spun acest lucru întrucât binele nostru, reprezintă de fapt binele tuturor.
Din păcate, la mijloc, sunt destul de multe interese, iar a vorbi despre eliminarea datoriei, reprezintă un vis care niciodată nu o să devină realitate.
Din punct de vedere spiritual, datoria nu există. Scopul acestui articol, nu este de a vă determina să deveniţi peste noapte oameni serviabili, care să facă totul necondiţionat. Ideea este, să reuşim să conştientizăm, că datoria în sine nu aduce pace, linişte sufletului nostru. Aduce numai disperare şi nelinişte… Acesta este şi motivul pentru care în lume, se întâmplă atât de multe nenorociri.
Prin urmare, dragii mei, încercaţi să faceţi şi lucruri care să vă înalţe spiritul, lucruri care să vă bucure inima, căci de fapt, faceţi ceea ce faceţi, pentru voi înşivă.
Să conştientizăm cu toţii, acest aspect existenţial. Este destul de dificil, însă nu imposibil. Dacă din punct de vedere material, lucrurile nu stau bine, vă imaginaţi că nici din punct de vedere spiritual, lucrurile nu au cum să stea bine. Iubirea noastră pentru cei din jur este un troc, o datorie….Sunt atât de multe de făcut! Vă invit, să cugetăm împreună la cele spuse. Atât pentru astăzi....
Cuvântul este urât, dacă este să vorbim din punct de vedere strict spiritual.Prin urmare, nu mă voi referi la ceea ce înseamnă datoria pentru un om simplu, care toată viaţa lui nu a făcut decât să se împrumute. Pentru el, “a fi dator” reprezintă un mod de viaţă. Este cumplit să trăieşti toată viaţa din datorii..Şi la urma urmei, cine nu se împrumută? Aproape toţi ne împrumutăm, pentru că nu-i aşa, nu întotdeauna putem avea bani lichizi sau conturi bancare, pentru a nu mai apela la cei din jurul nostru.
Societatea în care trăim este “putredă”, în sensul că, fiecare încearcă să trăiască pe spinarea celuilalt.
Sărăcia, mizeria, lipsa unui loc de muncă, ne împinge să cerem ajutor celor din jurul nostru, pentru a supravieţui. Bine ar fi, ca de cele mai multe ori, acest lucru să se realizeze necondiţionat. Adică, să dăm celor din jurul nostru, fără să pretindem nimic în schimb. În acest fel, sufletul nostru se simte bine, pentru că, ajutând necondiţionat pe altcineva, nu facem decât să ne ajutăm pe noi înşine.
Într-o lume fără lipsuri, ideea de datorie, dispare cu desăvârşire. Această lume fără lipsuri, ar fi valabilă în condiţiile în care, oamenii s-ar sprijini necondiţionat unul pe altul. Atunci, ideea de lipsă, sărăcie, datorie nu ar mai exista. Spun acest lucru întrucât binele nostru, reprezintă de fapt binele tuturor.
Din păcate, la mijloc, sunt destul de multe interese, iar a vorbi despre eliminarea datoriei, reprezintă un vis care niciodată nu o să devină realitate.
Din punct de vedere spiritual, datoria nu există. Scopul acestui articol, nu este de a vă determina să deveniţi peste noapte oameni serviabili, care să facă totul necondiţionat. Ideea este, să reuşim să conştientizăm, că datoria în sine nu aduce pace, linişte sufletului nostru. Aduce numai disperare şi nelinişte… Acesta este şi motivul pentru care în lume, se întâmplă atât de multe nenorociri.
Prin urmare, dragii mei, încercaţi să faceţi şi lucruri care să vă înalţe spiritul, lucruri care să vă bucure inima, căci de fapt, faceţi ceea ce faceţi, pentru voi înşivă.
Să conştientizăm cu toţii, acest aspect existenţial. Este destul de dificil, însă nu imposibil. Dacă din punct de vedere material, lucrurile nu stau bine, vă imaginaţi că nici din punct de vedere spiritual, lucrurile nu au cum să stea bine. Iubirea noastră pentru cei din jur este un troc, o datorie….Sunt atât de multe de făcut! Vă invit, să cugetăm împreună la cele spuse. Atât pentru astăzi....
8 comentarii:
Datoria este, de fapt, o forma imperfecta a iubirii! Atunci cand facem "ceea ce trebuie" pentru ca "trebuie"! Urmeaza etapa cand facem ceea ce trebuie pentru ca asa vrem, si asa simtim!
O alta definitie, foarte frumoasa, a datoriei, am gasit-o intr-o carte despre ninja:
"Datoria e esenta vietii. E singurul lucru pe care moartea nu-l poate distruge."
E limpede ca ei vedeau datoria ca pe o forma de iubire!
@soul
Interesant punctul tău de vedere.Din păcate, oamenii înţeleg cu totul altceva atunci când vorbesc despre datorie..Foarte frumos ce ai spus tu...Felicitări, prietene drag..Mă bucur că ai revenit şi că ne auzim din nou..:)
da, nu este o solutie sa traim din sau cu datorii, in special daca ne referim la cele financiare, desi si cele spirituale sunt destul de apasatoare. dar pentru mine intrebarea este ce facem cu datoriile fata de noi insine?
@james crissilv
Datoriile financiare sunt mult mai apăsătoare decât cele spirituale. Totul trebuie să vină în mod natural...Dacă spiritualitatea devine o datorie, mai bine renunţăm din start, pentru că nu rezolvăm nimic.Datoria înseamnă efort, forţare,..,nu vine într-un mod natural. Dacă cineva mi-ar spune:"Cristi, sunt dator să fac cutare lucru"-i-aş spune s-o lase baltă! Pe mine, în orice caz, nu m-ar impresiona cu nimic.Depinde despre ce vorbim...În orice caz, nici faţă de noi înşine, nu trebuie să fim datori....
"Călătorule, du-te la Saprta şi spune că noi ne-am făcut datoria".
Dacă ei nu-şi făceau datoria, azi tu n-ai mai fi avut ocazia să spui că "datoria" este un cuvînt urît.
Dacă cei căzuţi pe cîmpurile de onoare nu şi-ar fi făcut datoria, azi n-ai mai fi scris ce scrii.
"Nimeni nu are alt drept decît acela de a-şi face datoria." Auguste Compte
Nu drepturile, ci datoriile ne fac oameni.
@Octavian Brânzei
Este doar o părere și o respect. Depinde în ce context folosim acest cuvânt!:) Paște fericit!
duca-se dracului cel ce a inventat banul,fiindca numai stres shi tensiune ne face.
@ Anonim
Așa este...Este bun și banul, dar să nu devenim banul însuși! Ne vom irosii cele mai prețioase momente din viața noastră. Crăciun fericit! :)
Trimiteți un comentariu