duminică, 13 aprilie 2008

DESPRE TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR

Astăzi, vom discuta despre un alt subiect interesant…TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR! Să vedem în continuare, dacă sunt cu adevărat importante pentru noi, dacă ne influenţează în sens pozitiv sau nu! Ei bine, am tot auzit discutându-se despre toate acestea. În final, am ajuns la următoarele concluzii (neplăcute la citit pentru unii dintre noi):

1) TRECUTUL nu există! În momentul de aici şi acum acesta este inexistent. Trecutul este trecut şi oricât am încerca să schimbăm lucrurile nu vom reuşi, pentru că nu-i aşa, timpul niciodată nu se întoarce înapoi. Din păcate, am simţit pe pielea noastră cu toţii, că trecutul de multe ori ne învăluie fiinţa atât de tare, încât devenim total absenţi. De exemplu, cuprinşi de gânduri, unii oameni ne vor întreba ceva iar noi, le vom da răspunsul mai târziu,.., în niciun caz imediat. Mintea noastră, generatoare de gânduri era plecată departe! Cine ştie pe unde era, poate pe Marte, ori în altă eră… Numai prezentă nu era..

Ochii privesc, dar mintea-i departe! Şi hai să fim serioşi,…, nu ne place să constatăm că vorbim degeaba când observăm că interlocutorul nostru este cu capul în nori. Chiar îi atragem atenţia şi îi spunem:”Hello, trezirea, aici planeta Pământ”! În această categorie intră aşa zişii oameni plecaţi cu “pluta”. Adică, se găsesc plecaţi mai tot timpul cu gândul în cu totul alte direcţii, numai prezenţi nu sunt.

Personal vorbind, uneori mă cuprind gândurile însă, conştientizez şi revin imediat cu picioarele pe pământ.

Un alt exemplu de oameni, care sunt plecaţi prin „ţările calde” cu mintea, sunt cei care trăiesc numai din amintiri. Noi toţi, suntem acaparaţi permanent de gânduri bune sau mai puţin bune…Oamenii trăiesc din amintiri, agonisesc permanent obiecte cum ar fi suveniruri, foarte multe poze, etc., astfel încât să fie imediat catapultaţi în trecut. Privind aceste obiecte, aceştia generează gânduri care pot fi plăcute sau neplăcute, bineînţeles…
Mulţi dintre noi, suntem capabili să strângem multe lucruri mărunte care de cele mai multe ori în loc să ne facă bine, ne fac mai mult rău. Ceea ce este şi mai trist, este faptul că oamenilor le plac amintirile, chiar se hrănesc cu ele. Unii dintre noi, nici măcar nu conştientizăm că de fapt chiar dacă suntem din punct de vedere existenţial prezenţi fizic, de fapt în realitate nu suntem prezenţi.
Spre surprinderea mea, am întâlnit oameni care chiar dacă le spuneam să nu se mai gândească la lucrurile care le-au distrus viaţa, ei continuau să o facă! Îmi spuneau ceva de genul:”Nu te lega de suferinţa noastră, este a noastră,…,cine eşti tu să ne spui la ce să ne gândim?” Fiind orbiţi de gânduri, eu nu puteam face nimic, cum de altfel nimeni…Pentru ei, amintirile, suferinţa, era a doua lor natură. Se simţeau bine aşa!
Mulţi dintre noi, avem strategii tare ciudate de a atrage atenţia celor din jur.. Un om suferind, se va autocompătimii şi va aştepta de la ceilalţi înţelegere, captând în acest fel atenţia celor din jur! Un om care se simte insignifiant, care nu atrage atenţia se simte tot timpul frustrat şi va încerca să atragă atenţia celorlalţi prin diferite jonglerii. Şi are succes! De ce? Pentru că egoul asta şi aşteaptă! Să se simtă important! Egoul adoră să fie apreciat, să se umfle-n pene.. Din păcate, este considerat ca o “boală” pentru suflet, de aici şi toate nenorocirile care se întâmplă în lume..
2) VIITORUL….Ciudat, însă toată lumea îşi planifică viitorul…Omul este singura fiinţă care planifică! Din păcate, nu cunosc o altă fiinţă de pe pâmânt în afară de om care să planifice tot timpul..Credeţi că păsările îşi planifică câţi pui or să facă primăvara următoare, copacii vor ştii dinainte câte flori vor înflorii pe ramurile lor primăvara următoare? Exemplele pot continua…
În lumea lui D-zeu nu există certitudine…Doar moartea reprezintă o certitudine, părăsirea trupului fizic...Şi cred, că ştiţi şi voi asta….Sigur, ne putem face o părere de ce ar putea fi, însă nimic nu este sigur. Din acest motiv, la final, oamenii se simt tare frustraţi. Atâtea speranţe şi-au făcut pentru ziua de mâine,..,iar ea nu le-a adus în dar prea multe. Tot timpul vrem să grăbim lucrurile…. Oamenii se grăbesc permanent, sunt într-o mişcare permanentă. Nu sunt naturali, nu pot lăsa lucrurile să mergă natural.. Natura niciodată nu se grăbeşte! Chiar dacă, de exemplu, anotimpurile sunt date peste cap şi ne trezim că iarna vine mult mai repede sau vara se termină mai repede decât ne-am aştepta,…, asta nu înseamnă că natura se grăbeşte. Din păcate, oamenii mereu îşi pun amprenta pe ceea ce este natural astfel încât naturalul devine doar un mit..Totul se întâmplă la timpul şi momentul potrivit! Natura nu-şi face griji, ea ştie foarte bine că, D-zeu le orânduieşte pe toate....

Omul în schimb se grăbeşte! Şi există atât de multe situaţii în care omul vrea să fie mereu cu un picior înainte. Poate, acesta este şi motivul pentru care omului nu-i iese întotdeauna totul aşa cum îşi doreşte. Socoteala de acasă, nu se potriveşte cu cea din târg! Şi uite aşa, omul iarăşi devine frustrat şi necăjit pentru că ceea ce planificase iniţial nu s-a întâmplat până la urmă. Datorită proiecţiilor sale spre viitor, a uitat să se bucure de prezent….
3) Am lăsat PREZENTUL la sfârşit, pentru că este singurul aspect existenţial care contează pentru noi! Din cele prezentare mai sus, observăm următoarele: trecutul este inexistent, viitorul asemenea,…,tot ce rămâne este prezentul. Din păcate, fiinţa umană nu trăieşte efectiv, se proiectează ori în trecut (hrănindu-se cu amintiri) ori în viitor (hrănindu-se cu iluzii şi vise). Ambele sunt distructive! Iată cum dormim profund! Credem că trecutul şi viitorul sunt foarte importante, le ridicăm la rang de frunte…În realitate, ele nu există! Ne plac visurile, trăim şi ne hrănim cu visuri!
Toate aceste lucruri le-am trăit şi eu pe pielea mea şi sincer am pus mare preţ pe visuri, proiecţii de tot felul care nu s-au adeverit întotdeauna…Mulţi mă întrebă :”Cristi, tu nu ai proiecte de viitor, ce vrei să faci în viaţă?Chiar nu te gândeşti la viitor, nu-ţi planifici nimic?” Iar eu le răspund:”Am căpiat? Clipa prezentă contruieşte viitorul! Dacă acţionez cu atenţie acum, îmi canalizez atenţia spre prezent, lucrurile vor merge bine, nici măcar nu îmi voi da seama că toate s-au rezolvat până la urmă.”
Aşa merg lucrurile în natură! Cum poţi să te împotriveşti curentului unui râu? Este imposibil! Orice ai încerca, apa tot curge în jos, cum să curgă-n sus? Dacă lăsam ca lucrurile să curgă de la sine, nu se pot întâmpla lucruri rele. Chiar dacă totuşi, lucrurile nu ies întotdeauna aşa cum vrem, acest lucru se întâmplă şi datorită faptului că nu am avut încredere în noi înşine că totul se va rezolva. Deci, vinovatul este în faţa noastră!
Cum apare îndoiala,.., cum lucrurile încep să se ducă la fund…Iar mintea mereu încearcă să jongleze, să te facă să te îndoieşti de tot ce faci! Este cel mai util instrument de folosit însă şi cel mai parşiv. Aşa că, trebuie să ţinem în frâu mintea astfel încât să nu o lăsăm să penduleze foarte des ori în trecut, ori în viitor!
Când ceva nu merge, un lucru nu-mi iese, imediat îmi dau seama că mintea mi-a scăpat de sub control. Dacă mulţi s-ar enerva, eu a-şi începe să râd,.., pentru că, ştiu că mintea mi-a jucat o festă! Şi imediat mă calmez în minutele următoare… Mereu mă joc cu mintea şi o urmăresc să văd ce strategii mai doreşte să pună în aplicare..
Fiinţa umană, odată ce se identifică cu exteriorul, uită de sine, uită de prezent, uită că există… Se află sub puterea minţii care face ce vrea cu ea! Suntem sclavii minţii!
Concluzia? Mai multă conştientizare! Jucaţi-vă cu mintea voastră!Un om care se joacă cu mintea, niciodată nu poate să devină frustrat şi dezamăgit din cauza trecutului ori a viitorului. Atenţia ne menţine în permanenţă treji şi conştienţi. Tot secretul vieţii, este să nu ne proiectăm în trecut ori în viitor! Odată ce ne-am proiectat, am pierdut contactul cu realitatea şi suntem acaparaţi de minte care ne joacă cum are ea chef.. Atenţia ne menţine în permanenţă vigilenţi şi plini de viaţă.
În ceea ce priveşte trecutul, viitorul, nu se pot spune multe lucruri…Ele doar ne îndobitocesc, pierzând contactul cu realitatea prezentă. Tot ce contează, dragii mei, este prezentul…Am ataşat o fază tare a unui dascăl, aflat într-o clasă de elevi. Uitaţi-vă la el ce pierdut este! Cu siguranţă, a pierdut contactul cu realitatea…Atât pentru astăzi…


10 comentarii:

james crissilv spunea...

frumos si argumentat. atat doar oamenii nu isi planifica viitorul. isi planifica vacantele, concediile, dar nu viata.
o zi minunata iti doresc

Cristian spunea...

Multumesc! Oricum orice plan facut isi are riscul sau...Viitorul existential nu tine cont de vacantale noastre,concedii, etc. Daca eu incep sa-mi planific concediul de la vara, iar maine imi cade o caramida in cap, ce se intampla cu concediul meu? Se duce de rapa pentru ca eu o sa fiu doi metrii sub pamant!Zicala:Traieste clipa este semnificativa! Este perfecta!:)

Anonim spunea...

Imi place si ai dreptate in ceea ce priveste cele trei dimensiuni temporale(mai ales atentia pe care trebuie sa o acordam clipei prezente, este foarte foarte importanta), dar in legatura cu trecutul, multi oameni raman prinsi in el fara sa stie de ce. Asta pentru ca nu avem cum sa ne traim prezentul daca nu avem un trecut inteles si apoi incheiat. Neintelegerea din trecut se ascunde in subconstientul omului si il persecuta, il tine prins acolo. Bineinteles exista si oameni care pot sa isi ignore trecutul neinteles,sa se ignore pe sine, experientele fiind aruncate la gunoi fara sa fi inteles ceva din ele, dar acestea tot raman prezente in subconstient si erup afara prin diferite modalitati: frici, depresii, atitudini. Parerea mea e ca daca ai ceva nelamurit in trecut, asta din cauza ca NU ai fost atent la clipa prezenta :), atunci e bine sa lamuresti. Chiar daca acea nelamurire va reiesi pozitiva sau negativa/ buna sau rea. Elimini ceata si stii pe unde sa o iei. :) (in legatura cu commentul tau, iti multumesc de precizare, dar trecutul meu e inchis bine )
P.S - Un blog bine pus la punct. O sa il citesc cu mare placere.

Anonim spunea...

Nu pot sa zic ca sunt absolut de acord cu tine. Ai dreptate cand spui ca e un proces distructiv privitul obsesiv in trecut/viitor. Insa uneori e un lucru necesar.
Uneori trebuie sa privim cu un ochi in trecut, ca sa invatam de acolo anumite lucruri. Sa invatam sa nu repetam greselile pe care deja le-am facut, sa ne cunoastem mai bine ca persoane. Sunt de parere ca e foarte important sa iti intelegi si sa iti cunosti trecutul.
Viitorul intr-adevar nu trebuie planificat sub nici o forma. Pentru ca totul curge si din pacate nu putem schimba cursul raului pe care plutim.
Am ajuns si eu la prezent... Prezentul este format dintr-o clipa. Atata. Clipa de fata, care trece repede de tot. Exista oare acest prezent? Avem timp sa luam decizii importante in aceasta clipa? Uneori nici nu simtim cum trece timpul, clipele pierdute se aduna, se transforma in minute, apoi ore, zile, ani. E foarte important sa traim clipa. Asa cum este ea. Buna sau rea, pentru ca odata trecuta, aceasta devine parte din trecut si nu putem decat sa o contemplam mai apoi.

Cristian spunea...

@ Almira - Da, ai dreptate in ceea ce priveste intelegerea trecutului. Insa, cati il inteleg? De exemplu, trecutul meu a contribuit la cresterea mea ca fiinta, deci este un fapt cert! Chiar daca trecutul meu nu a fost grozav, acum ii inteleg semnificatia si chiar ma bucur ca am trecut prin toate acele etape ale vietii…..Insa doar atat! Ideea este sa nu ne identificam cu trecutul astfel incat sa ne faca sa suferim. Daca, incepem sa contemplam trecutul, pierdem contactul cu realitatea. Iar multi dintre noi o fac mai mult decat trebuie. De exemplu, pot sa-ti arat o floare insa tu sa nu fi prezenta, mintea ta sa fie departe…In final nici culoarea si nici forma ei nu ai retinut-o! Sunt multe de spus. In articol, am pus in evidenta aspectele neplacute ale trecutului asupra noastra, a tuturor.. Multumesc pentru aprecieri Almira.Pe curand!

Cristian spunea...

@ Vlladin - Corect! Din pacate, putini dintre noi invatam din greseli. Multi dintre noi, ajungem batrani si tot nu invatam nimic. Continuam sa ne dam cu capul de pragul usii si apoi incepem sa ne judecam spunand:”Off,..,iarasi am facut aceiasi greseala”..Oamenii intelepti pot sa inteleaga trecutul si sa vada partea buna din el. Depinde la ce ne referim..Oamenii care sunt haotici, niciodata nu vor vedea „darul” trecutului…Se vor judeca încontinuu….Prezentul este cheia…Cred ca iti aduci aminte si tu de zicala:”Traieste-ti clipa”..Multumesc pentru comentariu…:)

Anonim spunea...

e tarziu si desi as vrea sa spun multe ..
acum zic doar ca sunt pasionata de subiect si ca articolul a fost foarte interesant si pe gustul meu
imi place mult blogul tau :D

multe zambete:):):):)

Cristian spunea...

@stelele zboara
Cred ca esti pasionata de subiect! Atinge acolo unde doare mai tare.De fapt, adevarul intotdeauna atinge acolo unde nu ne place...Vestea buna este ca in final ne elibereaza...Multumesc pentru apreciere...O seara minunata, pace si lumina in suflet iti doresc..:):):)PA!

Anonim spunea...

am mai lasat un comentariu, dar vad ca nu s-a inregistrat :( sau poate nu prea ma pricep, blogul e tau putin diferit de al meu :)
asa sa incerc sa spun pe scurt ce am scris...
in primul rand imi place cum ti-ai argumentat punctul de vedere. frumos!
in al doilea rand cred ca ceea ce ai scris in mare parte e adevarat.
majoritatea uita sa traiasca prezentul....fiecare dintre noi a avut momente din astea cand a ramas prins cu gandurile in trecut sau si-a indreptat sperantele spre viitor...insa trebuie sa ne detasam de astea. sa fim noi...
multi uita cine sunt, pentru ca se gandesc la cine sau ce au fost sau la ce ar vrea sa fie...si uite asa " in viata irosim ani si la moarte cersim clipe"...
da, trebuie sa ne traim clipa...sa fim noi...cei de acum...
o noapte frumoasa! si maine o zi senina plina de zambete!

Cristian spunea...

@nykole
Ma bucur ca o fata draguta ca tine gandeste atat de profund! Esti inteleapta!Fericit este cel ce te are in preajma sa!Cu cat intelegem mai bine cat de important este prezentul, cu atat suntem mai aproape de D-zeu. D-zeu este o prezenta vie aici si acum....:)O zi minunata si tie si un week-end minunat.