Oamenii devin dependeţi de anumite lucruri şi acest lucru cauzează nefericirea. Ei vor ca lucrurile să nu se schimbe…
Cine se gândeşte ce o să se întâmple peste 20 de ani după căsătorie? Nimeni! Dacă ne-am gândii, cu siguranţă că nu ne-am mai căsătorii. Aşa că, mulţi dintre noi, ne bucurăm de clipa prezentă, de luna de miere, etc…..
Este chiar minunat să trăieşti clipa, momentul, pentru că niciodată nu se mai întoarce înapoi.
Viaţa este în permanentă schimbare, fiinţa umană se schimbă, sentimentele se schimbă. Tot ceea ce este legat de material se schimbă. Totul este deşertăciune.
Atenţia, ne este furată de lucrurile materiale, de tot ceea ce este palpabil. Peste ani, suntem surprinşi să constatăm că viaţa ne este goală. Obligaţiile, datoriile, problemele zilnice, copii, serviciul, ne fac rigizi şi reci. Golul din interiorul nostru devine din ce în ce mai mare. Astfel apare nefericirea!
Oamenii sunt experţi în a-şi complica viaţa. De fapt, ceea ce semănăm aia culegem.
Trebuie să înţelegem că dacă semănăm iubire, iubire culegem….Aici mă refer la iubirea necondiţionată, care nu are speranţă de răsplată. Din proprie experienţă vă spun că sentimentul este extraordinar. Iubirea a tot cuprinzătoare este cea care hrăneşte sufletul. Iubirea este DUMNEZEU. Dacă nu iubiţi fiecare particică din Univers, nu puteţi spune că iubiţi cu adevărat. Iubirea care nu le cuprinde pe toate nu este iubire…Este un surogat.
Personal vorbind, pot spune că sunt perfect conştient de faptul că nu pot să-mi manifest iubirea faţă de toate fiinţele, din simplul motiv că voi fi greşit înţeles. Oamenii intrepretează greşit de cele mai multe ori gesturile mele pentru că nu sunt obişnuiţi…Dacă nu te transformi în interior, este imposibil să înţelegi iubirea celor din jurul tău. Ei cred că iubirea, trebuie să se limiteze doar la prieteni, familie, soţie, copii….
Adevăr vă spun că această iubire este egoistă. Iubirea adevărată include pe oricine! Nu face selecţii…Ştiu că este greu de înţeles…Este atât de uşor să vorbeşti despre iubire şi atât de greu să o pui în practică. Lucrurile care ne înalţă, ne încarcă energetic, sunt atât de greu de pus în practică. Iubirea este aerul pe care-l respirăm; căci fără ea ne uscăm, sufletul nostru se simte pustiit.
Cine se gândeşte ce o să se întâmple peste 20 de ani după căsătorie? Nimeni! Dacă ne-am gândii, cu siguranţă că nu ne-am mai căsătorii. Aşa că, mulţi dintre noi, ne bucurăm de clipa prezentă, de luna de miere, etc…..
Este chiar minunat să trăieşti clipa, momentul, pentru că niciodată nu se mai întoarce înapoi.
Viaţa este în permanentă schimbare, fiinţa umană se schimbă, sentimentele se schimbă. Tot ceea ce este legat de material se schimbă. Totul este deşertăciune.
Atenţia, ne este furată de lucrurile materiale, de tot ceea ce este palpabil. Peste ani, suntem surprinşi să constatăm că viaţa ne este goală. Obligaţiile, datoriile, problemele zilnice, copii, serviciul, ne fac rigizi şi reci. Golul din interiorul nostru devine din ce în ce mai mare. Astfel apare nefericirea!
Oamenii sunt experţi în a-şi complica viaţa. De fapt, ceea ce semănăm aia culegem.
Trebuie să înţelegem că dacă semănăm iubire, iubire culegem….Aici mă refer la iubirea necondiţionată, care nu are speranţă de răsplată. Din proprie experienţă vă spun că sentimentul este extraordinar. Iubirea a tot cuprinzătoare este cea care hrăneşte sufletul. Iubirea este DUMNEZEU. Dacă nu iubiţi fiecare particică din Univers, nu puteţi spune că iubiţi cu adevărat. Iubirea care nu le cuprinde pe toate nu este iubire…Este un surogat.
Personal vorbind, pot spune că sunt perfect conştient de faptul că nu pot să-mi manifest iubirea faţă de toate fiinţele, din simplul motiv că voi fi greşit înţeles. Oamenii intrepretează greşit de cele mai multe ori gesturile mele pentru că nu sunt obişnuiţi…Dacă nu te transformi în interior, este imposibil să înţelegi iubirea celor din jurul tău. Ei cred că iubirea, trebuie să se limiteze doar la prieteni, familie, soţie, copii….
Adevăr vă spun că această iubire este egoistă. Iubirea adevărată include pe oricine! Nu face selecţii…Ştiu că este greu de înţeles…Este atât de uşor să vorbeşti despre iubire şi atât de greu să o pui în practică. Lucrurile care ne înalţă, ne încarcă energetic, sunt atât de greu de pus în practică. Iubirea este aerul pe care-l respirăm; căci fără ea ne uscăm, sufletul nostru se simte pustiit.
2 comentarii:
Imi place fraza asta."Cine se gândeşte ce o să se întâmple peste 20 de ani după căsătorie? Nimeni!"
Si totusi unii stiu ce va fi pentru ca vad la parintii lor sau la cunostinte,dar cand iubesti si vrei sa-ntemeiezi o familie,nu mai tii cont de nimic.Sper ca iubirea sa ramana la fel de mare pana la sfarsit.
@g1b2i3
Este o întrebare cheie!:) Bineînţeles că ştim ce se întâmplă peste 20 de ani.Însă, preferăm să nu ne gândim.Doar nu am luat-o razna? Depinde de gradul de conştiinţă al fiecăruia. Dacă eşti o fiinţă spirituală, care apreciază partenerul pentru ceea ce este ca fiinţă, şi invers,...,cu siguranţă că iubirea rămâne mereu vie.Foarte puţine cupluri ajung la un nivel suficient de conştiinţă astfel încât să nu lase mintea să intervină. Mintea, întotdeauna distruge totul,...,nu-i plac lucrurile statice, permanente...Mereu vrea schimbare, să testeze, să cucerească Everestul.Doar un om perfect atent şi conştient este capabil să ţine în frâu mintea.Dacă nu suntem atenţi, cu siguranţă că mintea va găsi o portiţă de scăpare....Hugs!:)
Trimiteți un comentariu