UNDE ESTE CHRISTUL DIN NOI? (Partea I)

„Atunci când un om devine un Christos sau un Buddha, el nu mai dispare niciodată. Numai voi puteţi dispărea, căci voi nu sunteţi prezenţi. Nu sunteţi decât o aparenţă. Veniţi şi plecaţi; sunteţi o formă fără fond, un val pe suprafaţa oceanului. Nu aveţi niciun pic de substanţă. Nu sunteţi cristalizaţi. Apăreţi şi dispăreţi, la fel ca un vis. În fiecare noapte apăreţi, iar dimineaţa dispăreţi. Aţi venit în această lume de milioane de ori şi aţi dispărut din ea de tot atâtea ori. Atunci când apare un însă un Christos…..Ce înseamnă să fii un Christos? Înseamnă că ai atins starea de substanţă. Nu mai eşti doar o formă. Ai devenit la fel ca spaţiul fără formă, dar care nu poate dispărea. Nu mai eşti doar un val, ci oceanul însuşi, care nu poate dispărea. Un Buddha sau un Christos nu mai dispar niciodată. Ei rămân de-a pururi în existenţă.”

OSHO - SÂMÂNŢA DE MUŞTAR, Vol.2

Comentariu
Christos, Buddha ne-au ajutat întotdeauna să conştientizăm cât de minunaţi suntem în raport cu Existenţa. Doar câţiva dintre noi avem curajul să mergem pe urmele maeştrilor. Restul am rămas la periferie, acaparaţi de exterior. Centrul a rămas doar un vis.

Nu întâmplător am intitulat acest articol: ”Unde este Christul din noi?” Oare există Christos în noi? Are vreo şansă să iasă la iveală?

Esenţa Christică există în fiecare dintre noi….Din păcate este doar o sămânţă care se află în stare latentă.

Maestrul ne arată care este diferenţa dintre noi, cei adormiţi şi maeştrii înălţaţi. Dacă ei se află sus, noi suntem jos în această lume grosieră.

Acesta spune:„Atunci când un om devine un Christos sau un Buddha, el nu mai dispare niciodată. Numai voi puteţi dispărea, căci voi nu sunteţi prezenţi. Nu sunteţi decât o aparenţă. Veniţi şi plecaţi; sunteţi o formă fără fond, un val pe suprafaţa oceanului. Nu aveţi niciun pic de substanţă. Nu sunteţi cristalizaţi. Apăreţi şi dispăreţi, la fel ca un vis. În fiecare noapte apăreţi, iar dimineaţa dispăreţi.”

Şi câţi dintre noi devenim Christoşi? Câţi dintre noi renaştem din propria noastră cenuşă?

„Atunci când un om devine un Christos sau un Buddha….”

Omul are un potenţial uriaş de transformare. Un om care devine un Christos, va percepe această lume altfel. Nu va mai privi lucrurile serios ci ca pe o joacă de copil. Iată şansa fiecăruia dintre noi….Dar frica ne încătuşează şi devenim comozi. Din cauza comodităţii ajungem să ne repetăm în fiecare viaţă.

Cum ar putea să dispară un om care a atins starea de conştiinţă Christică? Indiferent că se află în corpul fizic ori în stare energetică, acesta continuă să lumineze precum soarele…

Omul cuprins de angoase şi suferinţe este singurul care poate să dispară ca şi când nu ar fi existat niciodată pe suprafaţa pământului. Suntem doar nişte aparenţe pe scena vieţii. Venim şi plecăm de pe scena vieţii morţi, inerţi din punct de vedere spiritual. „Substanţa” nu există!