OMUL DE AFACERI (Partea a III a)

„Suferinţa este mintea. Atât timp cât vă cramponaţi de ea, nu contează dacă trăiţi o sută de ani, o singură viaţă sau mai multe. Nu veţi putea deveni fericiţi decât dacă vă veţi da seama că obstacolul în calea fericirii este această minte, mintea unui om de afaceri. Voi aţi ales lumea derizoriului şi aţi respins lumea esenţelor. Aţi ales lumea lipsită de valoare, care este predispusă să moară, şi aţi respins lumea nemuririi. Aţi ales trupul şi aţi respins conştiinţa. Iar energia se deplasează întotdeauna în direcţia pe care o alegeţi voi. Evaluaţi situaţia în care vă aflaţi. Nu vă gândiţi la alţii:„Cutare este un om de afaceri”. Priviţi-vă pe dumneavoastră, căci din o sută de oameni, nouăzecişinouă sunt oameni de afaceri, aşa că aveţi toate şansele să fiţi la fel.”

OSHO - SĂMÂNŢA DE MUŞTAR, Vol.2

Comentariu
Preaiubitul maestru trage un semnal de alarmă.... Mereu ne avertizează că încă nu ne-am trezit. El continuă şi spune: „Suferinţa este mintea. Atât timp cât vă cramponaţi de ea, nu contează dacă trăiţi o sută de ani, o singură viaţă sau mai multe. Nu veţi putea deveni fericiţi decât dacă vă veţi da seama că obstacolul în calea fericirii este această minte, mintea unui om de afaceri”.

Ce folos că eşti un ministru, un preşedinte, un doctor docent…..Mintea este aceiaşi!

Raţiunea este cea care conduce întotdeauna mintea omului de afaceri. Un om raţional este un robot. Nu poate să fie iubitor, blând….El este calculat. Ştie foarte bine cum să se ascundă în spatele măştilor. În fiecare dintre noi există această minte care este hapsână şi plină de dorinţe.

Mintea niciodată nu se satură, mereu vrea să acumuleze. Cum ar putea mintea să ne aducă bucurie interioară când pur şi simplu încearcă să ne descentreze, încearcă să ne facă să privim lumea iluzorie? Mereu ne face să ne pierdem atenţia de la propria noastră fiinţă.

Mintea omului de afaceri se află în fiecare dintre noi. Mereu căutăm să tatonăm terenul să vedem de unde mai putem să stoarcem ceva bani. Mintea este banul! Dacă ea vrea mereu ceva, unde este echilibrul interior?

Când mănânci o mâncare gustoasă ai tendinţa să mai mănânci o porţie. Dacă îţi place să bei alcool, mintea îţi va spune să mai torni un păhărel. Cum ar putea mintea să te facă să te bucuri de viaţă când de fapt ea te face să trăieşti haotic? Câţi dintre noi observăm toate aceste lucruri?

Mâncăm până ne dor toate, bem până suntem ameţiţi, acumulăm lucruri materiale până când observăm că viaţa noastră s-a scurs. Şi pentru ce? Pentru o iluzie creeată de minte? Mintea creează mereu iluzii frumoase. Culmea este că noi chiar credem în ele….

Maestrul nu bate câmpii…..El ne avertizează şi ne spune că am ajuns să ne repetăm în fiecare viaţă. Facem aceleaşi greşeli şi nu învăţăm nimic. Iată cum ne învârtim în cerc… Doar maeştrii precum Iisus, Buddha, Jean Klein, Mahavira, Krishnamurti au reuşit să se elibereze de povara minţii.

Cu toate acestea, există o şansă….Dacă ei au putut şi noi putem. Maeştrii nu sunt mai speciali decât noi. Singura diferenţă între ei şi noi este că au avut curajul să pornească pe cărările aparent necunoscute ale spiritualităţii. Au văzut inutilitatea lumii materiale şi au decis să evolueze.