duminică, 21 iunie 2009

LIMITELE (Partea a II a)

Până în decembrie 1989, poporul român a crezut că sistemul comunist aduce prosperitate. De fapt, totul a fost doar o iluzie inoculată de Ceauşescu. După mulţi ani, poporul nu a mai răbdat şi a izbucnit.

Nici în prezent lucrurile nu stau foarte bine. Suntem pe cale să izbucnim din nou când vedem ce se întâmplă…

În sinea noastră ştim că tot ce se întâmplă în ţara asta este pură mascaradă. Privim „actorii” politici cum se maimuţăresc şi atât….De fapt, le plângem de milă!

Maestrul mereu a vorbim frumos despre fiinţa umană. Acesta spune că omul este „o picătură de rouă.”

Omul nu este altceva decât o picătură de rouă în marele Ocean.
Maestrul continuă şi spune mai departe: „Dar, dacă crezi în limite, atunci ele există. Credinţa ta le dă naştere.”

Limitele sunt create de noi. Dacă credem de exemplu că suntem bolnavi şi nu ne facem bine, atunci aşa o să fie. Iată limita! Am ales deja un răspuns din n răspunsuri.

Maestrul continuă:” Şi dacă nu crezi în nimic, atunci eşti infinit, pentru că nicio convingere nu poate fi infinită. Toate convingerile sunt finite. Acesta este motivul pentru care îţi repet să laşi la o parte toate convingerile. Atunci când vei renunţa la ele, vei renunţa şi la toate definiţiile, limitele şi limitările.”

Superb ceea ce spune Osho. Când nu mai punem „botul” la tot ceea ce ne învaţă societatea, începem să ne deschidem aripile spre cer.

Atâta timp cât suntem condiţionaţi până în măduva oaselor, nu putem să zburăm. O condiţionare în plus şi aripile se frâng. Colivia în care ne găsim ne sufocă. Privim după zăbrele şi ochii noştri devin trişti.

„Toate convingerile sunt finite” – un motiv în plus să ne trezim şi să ne dăm seama că orice convingere încătuşează.

Este imposibil să nu rămâi profund surprins când citeşti: ”Acesta este motivul pentru care îţi repet să laşi la o parte toate convingerile. Atunci când vei renunţa la ele, vei renunţa şi la toate definiţiile, limitele şi limitările.”

Maestrul ne indică Calea….Ce vrem mai mult? Să acţionăm în consecinţă pentru binele nostru cel mai înalt. Atât pentru astăzi.

10 comentarii:

Paul spunea...

Ganduri de bine spre tine si familia ta in aceasta zi Sfanta de Sanzaiene!
Dumnezeu sa va binecuvinteze!

sandraloredana spunea...

eu cred ca traind in lume si zbatandu-te pentru a iesi cumva la suprafata nu ai cum sa nu te lasi patruns de convingeri.Insa iti trebuie un echilibru in toate si un sistem de valori care sa te calauzeasca oriunde te poarta viata. Atat timp cat prin comportamentul tau respecti pe aproapele tau si iti respecti totodata valorile morale, poti spera ca traiesti frumos si curat. Insa intotdeauna contextul social iti influenteaza valorile...

Cristian spunea...

@Paul
Mulţumesc din suflet Paul.Aceleaşi gânduri de bine trimit şi spre tine în această zi de sărbătoare.Ai grijă să nu munceşti prea mult astăzi prin gospodărie .....Pa!:)

Cristian spunea...

@sandraloredana
Valorile....Hmmm.Oare ce sunt valorile într-o societate care este construită din reguli şi idei preconcepute? Cu cât apar mai multe reguli cu atât ne complicăm mai tare existenţa.Eu nu cred în valorile create de societate.Societatea crează "valori" în multe domenii de activitate.Spunem despre cineva că are valoare doar atunci când îmbină ştiinţa cu spiritualitatea.Un om care urcă pe scara ierarhică, are mari şanse să cadă în picaj.Mulţi dintre noi facem eforturi mari să ajungem directori, oameni importanţi fără să ne mai gândim o clipă la Creator.Devenim reci, egoişti, fără inimă cu cei care ne sunt subalterni.Competiţia creează monştrii nu valori.Adevăratele valori stau ascunse în interiorul nostru. Acestea sunt nestematele noastre preţioase care trebuiesc scoase la lumină.Odată descoperite, putem să le oferim celorlalţi necondiţionat.În prezent avem atât de multe "valori" din punct de vedere al cunoştinţelor acumulate (doctori, academicieni).Privim în jur şi observăm că aspectul uman, iubirea, iertarea, înţelegerea au dispărut.Trăim într-o societate bolnavă.Fiecare ne-am adus aportul la construirea acestei societăţi.
A venit vremea să corectăm acolo unde am greşit din inconştienţă.Oamenii morali sunt adesea falşi.Ego-ul lor plesneşte de moralitate.Imaginea pe care o afişează un om moral este adesea de penitenţă dorind să arate lumii întregi ce fapte măreţe a făcut de-a lungul timpul.Aşteaptă recunoaştere atât pe plan naţional cât şi internaţional.A făcut tot ceea ce a făcut pentru ca să aibă o imagine bună.Doar atât!Se simte bine în această postură.Toţi vor afirma că este un om moral drept de urmat.Din păcate doar orbii şi surzii pot considera o astfel de persoană morală.Adevărata moralitate stă în lucrurile făcute din inimă care nu au nevoie de omagii şi nici de recunoştinţă.De fapt, moralitatea este un cuvânt care nu are nimic de-a face cu spiritualitatea autentită.Este un cuvând care nu are de-a face cu iubirea ci mai degrabă cu făţărnicia.Oamenii aşa zişi morali, care se călăuzesc după anumite coduri de etică, sunt de fapt falşi.Aceştia sunt de cele mai multe ori un pericol pentru societate pentru că nu fac altceva decât să manipuleze masa de oameni.O zi bună Sandra.PA!:)

Anne spunea...

Super!

Cristian spunea...

@Anne
Bună! Dacă acest mesaj a pătruns în străfundul inimii tale, asta înseamnă că ai făcut un pas înainte.Felicitări!În acest moment, cerul se bucură.O zi minunată suflet divin.PA!:)

Anonim spunea...

Convingerile sunt adevaruri circumscrise timpului si spatiului. Adica, potrivite unui anumit loc si moment! Desigur ca nu trebuie sa ne "fixam" in ele, ci sa fim deschisi oricaror schimbari, pentru ca viata este un proces, si nu un dat.
Cred ca asta a vrut sa spuna maestrul, si nu faptul ca nu ar trebui sa avem convingeri deloc!:)

O zi buna, si multumim pentru textele intelepte!

Cristian spunea...

@Florina R.
Bună Florina!:) O convingere îţi poate da curaj sa mergi mai departe.Cuvintele sunt interpretative în funcţie de fiecare.Viaţa însăşi nu este statică.Inseamă evoluţie.....O societate care se bazează doar pe valorile sale morale se învârte în cerc.Societatea actuală evoluează tehnologic însă nu şi spiritual.Dacă totuşi acest lucru se întâmplă, înseamă că Divinitatea încă mai lucrează prin noi.De fapt a făcut acest lucru întotdeauna. Limita spirituală nu există....Dacă ne-am impune limite cu siguranţă că ne-am frânge aripile.O zi minunată şi mulţumesc pentru că eşti aproape de mine.Sentimentul este reciproc.Pupici!:)

Carmen Gigartu spunea...

Cristian,ai dreptate....limitele frang aripile

Cristian spunea...

@Carmen
Mai bine să zburăm precum păsările cerului.Ele ne învaţă cu adevărat ce înseamnă libertatea.:)