NEMULŢUMIREA (Partea I)

"Gândirea trăieşte în nemulţumire. Cu asta se hrăneşte.
Hrana sa este nemulţumirea.Dacă vei fi mulţumit, mintea va muri de foame…iar ea trebuie să moară, numai atunci vei şti cine eşti. Aşa că învaţă cum să fii mulţumit. Atunci când vezi absurditatea acestui lucru, ea se potoleşte. Nu mai alergi după un nou orizont pentru că ştii că nu există nici unul. Cu cât mai mare este orizontul, cu atât mintea îţi va cere să ajungi la el; aşadar, mintea trăieşte în nefericire."

OSHO

Comentariu
Maestru nu ne lasă nicio clipă să dormim. Ne invită să privim cu atenţie în jur şi să încercăm să ne schimbăm mentalitatea despre viaţă.

Adevărata viaţă este cu totul alta. Cea imaginată şi creată de noi în prezent, este un „Iad”. Întrebarea care se pune este: Suntem noi pregătiţi să deschidem ochii?

Mulţi dintre noi refuzăm să deschidem ochii şi astfel ne pierdem în frustrări, supărări, neîmpliniri. Astăzi discutăm despre nemulţumire….

Un subiect tare interesant. Sunt convins că fiecare dintre noi am avut momente în viaţă când am fost nemulţumiţi.

Cineva mai treaz decât noi laolaltă, ne spune că nemulţumirea poate să înceteze. Ne spune că tot ce înseamnă nelinişte, tristeţe, frustrare poate dispărea. Este nevoie doar de o nouă percepţie despre viaţă. Şi da, un maestru mereu ne va spune lucruri folositoare pentru binele nostru cel mai înalt.

Astăzi maestrul ne vorbeşte despre nemulţumire. El spune:„Gândirea trăieşte în nemulţumire. Cu asta se hrăneşte. Hrana sa este nemulţumirea. Dacă vei fi mulţumit, mintea va muri de foame…iar ea trebuie să moară, numai atunci vei şti cine eşti. Aşa că învaţă cum să fii mulţumit.”

Cât adevăr….. Nu putem nici unul dintre noi să-l contrazicem pe maestru. Este practic imposibil! Mintea niciodată nu se satură cu ce are deja. Mereu caută şi caută noi surse de hrană. Este hapsână, lipsită de bun simţ. Ca să moară este nevoie de atenţie şi conştientizare.

Omul se comportă tare stupid. Atunci când vrea mai mult şi mai mult, nu mai este inteligent. Este stupid.....

Când devine conştient omul este înţelept. Se opreşte la timp şi nu dă satisfacţie minţii să se hrănească cu dorinţe.

În aceste condiţii, fiinţa umană devine calmă, se linişteşte. Mintea moare instantaneu. Maestrul ne spune că dacă suntem mulţumiţi cu ce avem, mintea nu ne mai poate tulbura. Nu mai poate produce în interiorul nostru nelinişte. Este şi normal….

În viaţă trebuie să fim mereu mulţumiţi cu ce avem. Nu spun că dacă suntem săraci lipiţi pământului este bine să stăm aşa şi să nu mişcăm un deget. Sărăcia nu este virtute. Omul sărac este lipsit de orice şansă. Poate că am avea mai multe şanse dacă ne-am sprijini unii pe alţii.

„Atunci când vezi absurditatea acestui lucru, ea se potoleşte. Nu mai alergi după un nou orizont pentru că ştii că nu există nici unul. Cu cât mai mare este orizontul, cu atât mintea îţi va cere să ajungi la el; aşadar, mintea trăieşte în nefericire.”

Mulţumesc încă odată maestre pentru că spui lucrurilor pe nume. Cum ai putea să alergi în continuu după ceva când de fapt acel ceva îţi aduce o bucurie de moment? Bucuria este momentană….Noi nu suntem conturile din bănci, nu suntem maşinile scumpe, vilele noastre….

Un om care luptă în continuu după lucruri materiale în final oboseşte. Efortul este atât de mare încât se ruinează pe sine.

Am văzut mulţi oameni care s-au ruinat agonisind în continuu. Aceştia sunt nefericiţi şi trişti în interior. Viaţa lor s-a scurs şi nu au avut timp să se bucure de lucrurile mărunte. Au fost tot timpul pe drumuri ca să acumuleze.

Oare cărăm ceva cu noi atunci când plecăm la Dumnezeu? Nu luăm nimic! Iată cât de uşor putem rata bucuria de a trăi clipa, de a ne bucura de natură, păsări şi soare.

Un om de afaceri, cu o funcţie înaltă nu se poate bucura deplin de viaţă pentru că nu are timp să facă acest lucru. Ţinta acestuia este cu totul alta – să acumuleze cât mai mult.

Mintea mereu ne proiectează în viitor, tinde să ne proiecteze într-o lume a dorinţelor. Orizontul este vast…..Dacă ceva nu merge, omul care se proiectează în viitor cu siguranţă se va simţi frustrat şi nefericit.