marți, 22 septembrie 2009

SONIA CHOQUETTE - UN MAESTRU FASCINANT (Partea a II a)

„Natura este Mama Divină care se bucură de prezenţa ta. Ea îţi oferă cele mai frumoase daruri, pe care nu le poţi observa însă decât dacă ieşi din casă, admirând copacii, florile, cerul, păsările, veveriţele, plajele, munţii şi văile. Ieşirea în natură reprezintă o modalitate minunată de a trăi la unison cu principiile iubirii de sine şi ale spiritului. Natura hrăneşte spiritul. De aceea, ieşi cât mai frecvent afară din casă şi contemplă peisajul din jur. Apoi întoarce-te şi vezi ce simţi. Mai eşti racordat la mintea egotică sau te-ai pus la unison cu Mintea Divină? Cred că înţelegi ce vreau să spun.”

"Iubirea de sine nu poate fi concepută fără iubirea faţă de corp. Indiferent cu ce corp te-a înzestrat Dumnezeu, el este singurul corp pe care îl ai în această viaţă. Nu contează cum arătăm în exterior, ci cum simţim în interior."
SONIA CHOQUETTE - IUBEŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI



6 comentarii:

mmary spunea...

Are dreptate Sonia ...experimentez aceste lucruri in fiecare zi...

in natura, dincolo de peretii casei, sub cerul liber, sufletul mi se deschide instantaneu, chemandu-si Iubirea...pe Isus...

comuniunea, contopirea devine un firesc fascinant ...

Pace si bine, lumina , bucurie, puritate si iubire pentru sufletul tau...

Cristian spunea...

@mmary
Mulţi necunoscători în de-ale spiritualităţii, te-ar crede "nebună". Şi da, de ce să nu fim "nebuni" după Dumnezeu? Până la urmă El ne-a creat, El ne iubeşte necondiţionat, El a creat totul.
Dacă stau mai bine şi mă gândesc Marry, cred că toate fiinţele ar trebui iubite cu aceiaşi intensitate.Numai gândul că în orice fiinţă sălăşluieşte Dumnezeu, mă face să zbor până la stele de bucurie.Dacă ne uităm în ochii cuiva cu atenţie, ne vom vedea pe noi înşine.Este propria reflecţie!Pace şi iubire sufleţel divin.PA!:)

mmary spunea...

Cristian, prefer cu toata fiinta mea, sa fiu nebuna dupa si pentru Dumnezeu, decat normala , in sensul in care lumea intelege acest lucru...

E fericirea mea, bucuria mea nesfarsita, si nu mi-o poate lua nimeni, nici macar in clipele in care lacrimile imi coplesesc fiinta...

Si ai dreptate , toate fiintele trebuie iubite, in toate exista Isus , chiar daca in unele pare ucis definitiv...

O zi impreuna cu Isus si iubirea Lui minunata iti doresc !

Cristian spunea...

@mmary
Vreau să-ţi spun că există momente când mulţi îmi spun:"Hey Cris, wake up!" Toţi cred că visez cai verzi pe pereţi şi că sunt un visător.De fapt, mulţi nu înţeleg că adevăratul vis este cel care te încătuşează în această lume efemeră.Pentru ca să te simţi cu adevărat viu ai nevoie de o schimbare la nivel de conştiinţă.Până atunci nu poţi decât să te comporţi ca un robot.Să i-au un exemplu? Hmmm....Oamenii care fumează, care introduc alcool mereu în interiorul lor...
La o întâlnire cu prietenii, conştiinţa doarme.Atenţia îţi este furată.
Exteriorul îţi distrage atenţia întotdeauna....Şi uite aşa, fumăm ţigară după ţigară, introducem alcool până devenim mahmuri.
Am dat un exemplu în care omul nu-şi mai dă seama când a terminat pachetul de ţigări, ori sticlele de alcool comandate.Există atât de multe exemple....
Realitatea este una singură...Suntem divini şi trebuie să ne bucurăm pentru că Dumnezeu ne-a creat din iubire.În rest, totul curge de la sine.
Uite, inima mea dansează în acest moment cu inima ta.Mă simţi? Sonia mă simte...Iubire pentru tine!:)

elena marin-alexe spunea...

Daca nu te iubesti pe tine insuti nu poti iubi nici pe cel de langa tine.
Totusi iubirea trebuie sa treaca pe la crucea LUI...atunci devine puternica.
O seara cu pace si bucurie iti doresc!

Cristian spunea...

@Elena Marin Alexe
Bună Elena!Tu spui:"Totuşi iubirea trebuie să treacă pe la crucea LUI...atunci devine puternică."
Vezi tu, am făcut din cruce o obsesie.Privim mai mult crucea şi nu pe cel care este răstignit pe ea.Mentalitatea a rămas aceiaşi.Nici după două mii de ani omenirea nu şi-a schimbat tiparele de gândire.
Când ne facem cruce, apare sentimentul de bucurie, sfinţenie.Te întorci aproape de Creator.
La noi ortodoxii, sentimentul bucuriei nu prea există pentru că mereu ne gândim că Iisus a fost răstignit pe cruce.Şi până la urmă din vina cui? Fiecare dintre noi l-am răstignit!Societatea actuală nu a înţeles nici în prezent semnificaţia crucificării.Haosul din ziua de astăzi din lume reflectă acest lucru.Noi îl crucificăm pe Iisus în fiecare zi prin modul nostru de a ne comporta unii cu alţii.Elena, în loc să jelim şi să plângem mai bine să ne bucurăm. Nu întâmplător Iisus a spus:"Bucuraţi-vă, bucuraţi-vă şi iar bucuraţi-vă!" O zi minunată Elena.:)