luni, 30 august 2010

ÎN CONCEDIU LA BĂILE OLĂNEŞTI (Partea I)





Un fluture interesant...Erau asa mulţi fluturi pe aceste flori.

Atât de perfectă....

Floare de hibiscus...





Printre cele mai frumoase staţiuni din România se numără şi Băile Olăneşti. Nu vreau să pun accent pe aspectele care m-au nemulţumit în această staţiune.Vreau doar să scot în evidenţă cât de frumoasă este ţara noastră. În acest concediu am vizitat locuri minunate. În continuare vă ofer şi vouă câteva imagini superbe...

4 comentarii:

Pifuneata spunea...

Am fost si eu prin mai in Statiunea baile olanesti...E mirifica. Aer curat, vegetatie...Intr-adevar recomand sa vizitati in cazul in care sunteti coplesiti de griji sau tristeti. Te remonteaza doar privind in jurul tau, natura.

Cristian spunea...

@Pifuneata
Un loc sublim! Ai văzut lacul cu nuferi? Sper că ai petrecut un sejur plăcut în Staţiunea Băile Olăneşti.O zi minunată!:)

Aris spunea...

O Romanie asa cum am citit in cartile copilariei... un colt de rai, intr-o tara cu atatea resurse...Un Dumnezeu atat de bun, care nu s-a zgarcit cu darurile, pacat ca copiii nu stiu sa se bucure de darurile oferite, si prefera sa plece in strainatate...
Eh, saraca tara , bogata...

Cristian spunea...

@Aris
Bine te-am găsit Aris...Avem o frumuseţe de ţară. Din păcate multe locuri rămân necunoscute poate şi datorită problemelor financiare cu care ne confruntăm.Avem atât de multe resurse naturale.
Există oameni care fac din resursele naturale un business....În staţiunea Băile Olăneşti, ca să poţi să iei apă de izvor, trebuie să ai card special.Poate că este o măsură bună, pentru ca oamenii să nu aibă probleme atunci când consumă apă de izvor în exces.Mulţi copii nu se bucură de aceste locuri minunate şi pentru că nu au fost învăţaţi să o facă. Atunci când mergi într-un loc precum Băile Olăneşti, trebuie să ai o stare aparte. Te cufunzi efectiv în liniştea ta interioară şi de acolo începi să percepi mediul încojurător...În final, liniştea absolută ne cuprinde fiinţa. Din păcate şi atunci când mergem în concediu, nu ne tace gura nicio clipă. Şi uite aşa, pierdem minute preţioase din viaţa noastră dând din gură. Pe cerul minţii noastre nu ar trebui să treacă niciun nor. Pur şi simplu, gândurile dispar.În acele clipe, eternitatea ne cuprinde. Între noi şi natură nu mai există nicio barieră.Există Unitate Absolută...O zi minunată Aris!:)