sâmbătă, 23 ianuarie 2010

MORALITATEA (Partea I)

"Caracterul moral nu înseamnă altceva decât un lucru impus de către alţii: nu este ceva cu adevărat religios. Este o formă de dominare, sclavie, pentru că nu ai ajuns să înţelegi ce este corect şi ce este greşit: doar ţi-a fost spus de către alţii. Nu ştii cu adevărat dacă ceea ce tu numeşti „moral” este moral sau imoral. Un lucru este moral într-o societate şi acelaşi lucru este imoral în altă societate."
OSHO
Comentariu
Virtuozitatea, simplitatea nu au de-a face cu moralitatea

Acestea aparţin oamenilor fără ego, care sunt precum florile care emit parfum sub razele soarelui. Toate fiinţele simple emană căldură. Florile, păsările, animalele….Toate emit aceiaşi căldură. Numai omul a devenit rece, insensibil.

Norocul nostru este că printre noi mai există fiinţe care radiază căldură şi simplitate.
În zilele noastre, moralitatea a înlocuit virtuozitatea.

Moralitatea reprezintă o mască pusă peste chipul originar al omului. Privim în jur şi vedem omul moral, care emite idei împrumutate de la alţii.


Astăzi, maestrul ne readuce aminte în ce societate trăim cu toţii. Societatea noastră morală este de fapt putredă. Totul duhneşte…Aproape că eşti ameţit de ce se întâmplă în jur.

Omul este foarte uşor de păcălit. Îi spui câteva vorbe de duh şi este al tău. Nu mai cercetează, nu mai caută singur.

Maestrul spune: „Caracterul moral nu înseamnă altceva decât un lucru impus de către alţii: nu este ceva cu adevărat religios. Este o formă de dominare, sclavie, pentru că nu ai ajuns să înţelegi ce este corect şi ce este greşit: doar ţi-a fost spus de către alţii. Nu ştii cu adevărat dacă ceea ce tu numeşti „moral” este moral sau imoral. Un lucru este moral într-o societate şi acelaşi lucru este imoral în altă societate.”


Moralitatea împarte lucrurile în bune şi rele. Mintea spune că un lucru este bun şi rău. Moralitatea aparţine minţii. Cele două se înţeleg de minune împreună.

Un om moral, este în stare să te şi crucifice dacă încalci anumite reguli. Este în stare să te calce în picioare dacă nu te supui regulilor societăţii.
Iată cum s-a instalat sclavia peste tot în lume.

Într-o lume guvernată de ego, moralitatea îşi face de cap. Există mulţi oameni, chiar feţe bisericeşti care îşi dau cu părerea cu privire la ce este moral şi ce nu. Doar au studii în domeniu….


Omul simplu, nu mai are timp să cerceteze singur. Primeşte totul de-a gata. Apoi se execută imediat! Majoritatea suntem teleghidaţi de minte, de moralitate.
Suntem intransigenţi, plini de critică la adresa celor care nu se încadrează în normele impuse de societate. Suntem în stare să aruncăm în oricine cu pietre care nu se supune regulilor. Am uitat să fim „păsări”….

Culmea este că din copilărie aripile noastre se frâng. Superbă afirmaţia maestrului: ”Un lucru este moral într-o societate şi acelaşi lucru este imoral în altă societate.” Cât adevăr…

4 comentarii:

Elena spunea...

Am intalnit un om in varsta de 89 de ani si am ramas uimita de limpezimea mintii lui si de conditia fizica de invidiat ( in fiecare zi ,la aceleasi ore ,dimineata si dupa-masa ,isi facea plimbarile zilnice in padure)citea ziare si reviste (fara ochelari)si era inca fascinat de viata si natura.N-am rezistat tentatiei de a-l intreba ,mai in gluma ,mai in serios,care e secretul .Si iata ce mi-a raspuns:"Amare il prossimo tuo come te stesso!"=Iubesteti-ti aproapele ca pe tine insuti! Domnul de care povestesc are acum 90 de ani si iubeste la fel de mult viata.E un italian din Toscana si m-a invatat ca atata timp cat respecti asta nu poti fi decat moral.

Cristian spunea...

@Elena
Secretul longevităţii acestui suflet are legătură cu detaşarea. Se bucură de fiecare clipă sub soare.Nu încearcă să-şi plângă de milă la cei 90 de ani pământeni. Gândeşte pozitiv, priveşte totul cu încântare. Oamenii când ajung bătrâni, deja se gândesc la momentul "final"...Dar care final? Finalul creat de mintea lor....
Fricile îi cuprind şi cad pradă propriilor lor angoase şi frustrări.
Dar cerul este mereu albastru, soarele este strălucitor iar sufletul aflat în corp, priveşte cu încredere şi detaşare totul.Ştie că este nemuritor şi trăieşte experienţa vieţii pământene.
Viaţa nu are secrete...Îşi deschide uşile tuturor.Domnul acesta ştie acest lucru. Şi-a ales un drum mult mai uşor de parcurs. Ceilalţi, nu au putut să se întâlnească cu el pentru că au preferat drumul bătătorit de frici, angoase, neîncredere, lipsă de iubire, etc.Aşa că au plecat mai repede dintre noi...
Se iubeşte pe sine fără lăudăroşenie, fără să pară narcisist. A învăţat lecţia oferită de Iisus - iubirea de aproape ce n-ar trebui să dispară niciodată.
Adevărata moralitate stă în schimbarea percepţiei asupra vieţii.Are legătură cu clipa şi iubirea faţă de toate câte există.Numai în aceste condiţii putem spune cu adevărat că suntem aproape de Dumnezeu, că El este treaz în interiorul nostru.
Altfel suntem doar nişte biete "oi" care dorm.Nu privim cerul, nu ne bucurăm de fiecare clipă.O zi minunată suflet divin!:)

ANGEL GABRIEL spunea...

Moralitatea este un lucru bun si frumos care poate deveni urat si monstruos cand se vinde pe bani!(gabriel cristinel)p.s.Frumos Blog!Multumesc pentru vizita!

Cristian spunea...

@ANGEL GABRIEL
Frumos spus Gabriel...Aşa este! Din păcate moralitatea noastră stă sub semnul falsului, al obţinerii de bunuri materiale chiar şi prin mijloace mai puţin creştine.Atunci când întâlnim oameni cu adevărat "morali" trebuie să-i ţinem cât mai aproape de inima noastră.
Hmm!Te cheamă ca şi pe mine....Îngerii chiar există!!Pe curând Gabriel!:)