"Niciodată să nu creezi conflict între materialism şi spiritualitate – ele funcţionează împreună, ca şi trupul şi sufletul. Rămâi materialist şi foloseşte materialismul pentru a face un pas înainte către spiritualite. Acest lucru duce la crearea de confuzie în minţile oamenilor pentru că ei au crezut dintotdeauna că sărăcia este ceva spiritual. Aceasta este o prostie. Sărăcia este cel mai puţin spiritual lucru din lume. Un sărac nu poate să fie spiritual. El poate să încerce, dar spiritualitatea sa va rămâne superficială. El nu a fost dezamăgit de bogăţii – cum poate să fie spiritual?" OSHO
Comentariu
În secolul vitezei fiecare aleargă după bani, încearcă să trăiască mai bine. Materialismul stă pe buzele tuturor. Nimic rău în asta….Depinde ce aşteptări ai atunci când tinzi după putere, bani, case, etc. Astăzi, maestrul ne vorbeşte despre o altă faţă a spiritualităţii….
Din cele mai vechi timpuri, religia a condamnat materialitatea. Nici în prezent lucrurile nu stau diferit. Dacă luăm în calcul ce se întâmplă la ora actuală în India (centrul spiritualităţii)…..
Maestrul spune: ”Acest lucru duce la crearea de confuzie în minţile oamenilor pentru că ei au crezut dintotdeauna că sărăcia este ceva spiritual.”
Acest suflet iluminat, ne invită să ne gândim de două ori atunci când vrem să respingem materialul în favoarea sărăciei, pretinzând că numai aşa putem să devenim spirituali.
”Niciodată să nu creezi conflict între materialism şi spiritualitate – ele funcţionează împreună, ca şi trupul şi sufletul. Rămâi materialist şi foloseşte materialismul pentru a face un pas înainte către spiritualite.”
De ce spune maestrul că acestea două funcţionează împreună? Să analizăm această întrebare….
Un om sărac abia îşi duce zilele….Cerşetorul de pe stradă, dacă stau şi mă gândesc este şi responsabilitatea noastră.
Mai există cerşetori care refuză din start ajutorul pentru că aşa s-au obişnuit…Tot pe stradă vor sta!
O fiinţă care este necăjită, nu are timp să se gândească la Dumnezeu foarte mult timp. Aceasta trebuie să îşi procure hrană. E drept că se gândeşte la Creator din când în când ca să-l ajute să nu moară de foame.
Există şi cerşetori aplecaţi spre credinţa adevărată. Din păcate aceştia sunt destul de puţini.
Un om materialist poate să facă multe lucruri bune. Poate să facă donaţii umanitare, să ajute pe cei necăjiţi, să construiască centre de plasament, etc.
Atunci când conştientizează că banii nu sunt totul pe lumea asta, va încerca să bucure şi alte suflete.
Se spune că oamenii cu bani sunt destul de avari…Marea majoritate aşa şi sunt. Tot un om necăjit va pune ceva în palma cerşetorului, pentru că diferenţa nu este foarte mare dintre cei doi. Un om sărac care îşi permite puţine lucruri, va încerca să-l ajute pe cel mai sărac ca el.
Maestrul continuă şi spune:„Aceasta este o prostie. Sărăcia este cel mai puţin spiritual lucru din lume. Un sărac nu poate să fie spiritual. El poate să încerce, dar spiritualitatea sa va rămâne superficială. El nu a fost dezamăgit de bogăţii – cum poate să fie spiritual?” Maestrul are perfectă dreptate….
Ce motive poate să aibă un om sărac să fie spiritual când nu are ce să mănânce, când stă şi îngheaţă de frig prin gară? De cele mai multe ori îşi blestemă zilele. Se gândeşte chiar să îşi pună capăt zilelor. Un om sărac „poate să încerce, dar spiritualitatea sa va rămâne superficială.” Atât pentru astăzi.
Din cele mai vechi timpuri, religia a condamnat materialitatea. Nici în prezent lucrurile nu stau diferit. Dacă luăm în calcul ce se întâmplă la ora actuală în India (centrul spiritualităţii)…..
Maestrul spune: ”Acest lucru duce la crearea de confuzie în minţile oamenilor pentru că ei au crezut dintotdeauna că sărăcia este ceva spiritual.”
Acest suflet iluminat, ne invită să ne gândim de două ori atunci când vrem să respingem materialul în favoarea sărăciei, pretinzând că numai aşa putem să devenim spirituali.
”Niciodată să nu creezi conflict între materialism şi spiritualitate – ele funcţionează împreună, ca şi trupul şi sufletul. Rămâi materialist şi foloseşte materialismul pentru a face un pas înainte către spiritualite.”
De ce spune maestrul că acestea două funcţionează împreună? Să analizăm această întrebare….
Un om sărac abia îşi duce zilele….Cerşetorul de pe stradă, dacă stau şi mă gândesc este şi responsabilitatea noastră.
Mai există cerşetori care refuză din start ajutorul pentru că aşa s-au obişnuit…Tot pe stradă vor sta!
O fiinţă care este necăjită, nu are timp să se gândească la Dumnezeu foarte mult timp. Aceasta trebuie să îşi procure hrană. E drept că se gândeşte la Creator din când în când ca să-l ajute să nu moară de foame.
Există şi cerşetori aplecaţi spre credinţa adevărată. Din păcate aceştia sunt destul de puţini.
Un om materialist poate să facă multe lucruri bune. Poate să facă donaţii umanitare, să ajute pe cei necăjiţi, să construiască centre de plasament, etc.
Atunci când conştientizează că banii nu sunt totul pe lumea asta, va încerca să bucure şi alte suflete.
Se spune că oamenii cu bani sunt destul de avari…Marea majoritate aşa şi sunt. Tot un om necăjit va pune ceva în palma cerşetorului, pentru că diferenţa nu este foarte mare dintre cei doi. Un om sărac care îşi permite puţine lucruri, va încerca să-l ajute pe cel mai sărac ca el.
Maestrul continuă şi spune:„Aceasta este o prostie. Sărăcia este cel mai puţin spiritual lucru din lume. Un sărac nu poate să fie spiritual. El poate să încerce, dar spiritualitatea sa va rămâne superficială. El nu a fost dezamăgit de bogăţii – cum poate să fie spiritual?” Maestrul are perfectă dreptate….
Ce motive poate să aibă un om sărac să fie spiritual când nu are ce să mănânce, când stă şi îngheaţă de frig prin gară? De cele mai multe ori îşi blestemă zilele. Se gândeşte chiar să îşi pună capăt zilelor. Un om sărac „poate să încerce, dar spiritualitatea sa va rămâne superficială.” Atât pentru astăzi.
6 comentarii:
cred ca o sa superi pe multi cu articolul asta! ;)
@Simion Cristian
Mda....Oamenii întotdeauna se supără când spui adevărul.Până la urmă eu zic că este bine să punem "degetul pe rană", pentru că numai aşa ne trezim la realitate.O seara minunată Simion!:)
Nu cred că e cazul să se supere cineva. Dar cred că se poate nuanţa puţintel.
Întâi, sărăcia e una, modestia/simplitatea e altceva. Iar zicala "Sărăcie, sărăcie ... dar fudulie!" nu e spusă chiar degeaba.
În al doilea rând, doctrina creştină spune că sărăcia este virtute atunci când este îmbrăţişată de bună voie, nu când apare din condiţii involuntare. Aşadar, cu cât mai puţine lucruri materiale îţi doreşti, cu atât mai lesne îţi va fi să le obţii pe puţinele dorite.
Nu ştiu dacă ce am spus intră în conflict cu învăţăturile lui Osho... punctul lui de vedere este ok, poate că trebuia nuanţat mai bine.
O zi bună, Cristi!
@Cristake
Sărăcia nu poate să fie virtute. Până la urmă te poţi obişnui cu ea.
Sărăcia nicăieri în lume nu aduce ceva bun. Perceptiţia noastră asupra cuvântului virtute este greşită. Oamenii cu adevăraţi virtuoşi sunt atât de rari. Virtutea în viziunea noastră are mai mult de-a face cu ego-ul. Unii oameni chiar se consideră mândrii pentru că sunt săraci.Doresc să arate lumii că un om sărac poate să fie religios, creştin. Oamenii au învăţat să speculeze totul. Religiozitatea este doar de faţadă de cele mai multe ori. Bogat şi sărac - ambii speculează. Maestrul ne vorbeşte despre spiritualitatea lăuntrică.
Orice am căuta în exterior aparţine lumii fizice. Sufletul este cel care însufleţeşte corpul.Din păcate am devenit foarte ataşaţi de corp, ne-am identificat foarte tare cu acesta.
Cred că doctrina creştină vrea să ne amintească faptul că indiferent din ce categorie socială facem parte, nu trebuie să uităm de noi înşine astfel încât să putem să-i ajutăm şi pe alţii. Virtuozitatea se identifică foarte uşor cu mândria. Dorim să arătăm lumii cât de darnici şi buni suntem cu cei din jurul nostru.Astfel ne câştigăm acolo sus un loc.
Adevărata virtute aparţine oamenilor care nu vor să demonstreze nimic.Care există în lume dar de fapt sunt ca inexistenţi. Maeştrii adevăraţi nu au nevoie de elogii, de slavă. Prezenţa lor printre noi este mai mult decât suficientă. Sunt un dar pur şi simplu.Te privesc în ochi şi simţi iubirea lor.Şi nu cer niciodată nimic în schimb.
Maestrul adevărat este cel simplu, uman şi bun.Bunătatea presupune iertare.Iubirea este echivalentul iertării. Nu poţi iubi dacă nu ierţi. Acesta este maestrul real, iubit de toată lumea.Ceilalţi sunt doar farisei deghizaţi sub masca credinţei.Însă nu-i judec pentru că viziunea lor asupra spiritualităţii autentice este îngustă.O să vină timpul când viziunea lor se va schimba.O zi bună şi ţie mon ami.:)
Vorba lui Socrate scrisa de Platon:
< Cate lucruri exista care nu-mi folosesc ! >. S fie bine !
@Grigore Rotaru
Socrate a fost un înţelept.Şi în prezent este la fel, însă în alte sfere...Mulţi dintre noi ştim că era aplecat spre spiritualitate.Fiind un suflet evoluat, cunoştea foarte bine faptul că acumularea de lucruri efemere este inutilă.O zi minunată Grigore!:)
Trimiteți un comentariu