EGOISMUL (Partea I)

"Eu te învăţ cum să fii egoist cu adevărat pentru a putea fi altruist.Nu există nicio contradicţie între a fi egoist şi a fi altruist; egoismul este sursa altruismului. Dar tu ai fost învăţat exact opusul până acum: dacă vrei să fii altruist, trebuie să-i iubeşti pe ceilalţi, nu pe TINE. Nimeni nu iubeşte pe nimeni. Cel care se condamnă pe sine nu poate iubi pe nimeni altcineva. Dacă nu te poţi iubi nici măcar pe tine - pentru că tu eşti persoana cea mai apropiată ţie - atunci nu poţi iubi, nu poţi decât să te prefaci că iubeşti. Umanitatea a ajuns o comunitate de oameni prefăcuţi, de ipocriţi.Te rog încearcă să înţelegi ce vreau să spun prin a fi egoist. Mai întâi trebuie să te iubeşti pe tine, să te cunoşti, să FII tu. Din toate acestea vei radia dragoste, înţelegere, delicateţe, grijă pentru ceilalţi. Meditaţia înseamnă să te bucuri de tine şi de singurătatea ta. Este un fenomen egoist, dar numai din el se poate naşte altruismul adevărat."

OSHO

Comentariu

Mesajul maestrului este în contradicţie cu ceea ce ne-a învăţat până acum societatea. Acesta afirmă:"Eu te învăţ cum să fii egoist cu adevărat pentru a putea fi altruist. Nu există nicio contradicţie între a fi egoist şi a fi altruist; egoismul este sursa altruismului.” Interesant!

Maestrul pare că a luat-o razna….Cu toate acestea, spune un mare adevăr! Cuvintele sale ne bagă pe toţi în ceaţă. De fapt, ne indică calea spre adevărata bucurie… Egoismul precizat de maestru, are altă semnificaţie în text. Spune ceva de genul: „nu contează ce spun ceilalţi dacă stai acasă închis în camera ta, îţi pui o muzică relaxantă, ori îţi prepari mâncarea ta favorită, ori priveşti cerul şi stelele.” Are dreptate!A sta cu tine însuţi pur şi simplu fără să faci nimic este cheia transformării.

În secolul vitezei:“umanitatea a ajuns o comunitate de oameni prefăcuţi, de ipocriţi.”Oamenii aleargă în stânga şi în dreapta după case, averi, poziţii sociale. Cum să mai existe timp şi pentru cunoaşterea de sine? Este aproape imposibil!

Maestrul continuă: “cel care se condamnă pe sine nu poate iubi pe nimeni altcineva. Dacă nu te poţi iubi nici măcar pe tine - pentru că tu eşti persoana cea mai apropiată ţie - atunci nu poţi iubi, nu poţi decât să te prefaci că iubeşti.”

Totul este un feedback! Modul în care ne comportăm cu cei din jurul nostru reflectă starea noastră interioară. Cu cât ai o părere proastă despre tine, te judeci tot timpul, nu-ţi place cum arăţi, eşti prea gras(ă), slab(ă), nu eşti suficient de frumos / frumoasă, cu atât reacţia ta va fi negativă în relaţiile cu ceilalţi. Apare sentimentul frustrării, al nesiguranţei….Există oameni care efectiv se pedepsesc fizic ….

Sursa tuturor problemelor noastre, este menţionată şi de maestru: „dar tu ai fost învăţat exact opusul până acum: dacă vrei să fii altruist, trebuie să-i iubeşti pe ceilalţi, nu pe TINE”. Aceasta este arta cunoaşterii de sine! De multe ori, mă gândesc, că astfel de fiinţe iluminate ar trebui să vină în clasă în faţa elevilor la ora de religie….