miercuri, 10 septembrie 2008

DE-ALE ÎNŢELEPCIUNII (XXXXII)

PROSTIA UMANĂ

Mii şi mii de forme-mbracă în gândire, vorbe, fapte;
O-ntâlnim la orice pas în diverse-mprejurări,
Uneori se vrea ascunsă sub pelicula tăcerii,
Grabnic însă se demască prin gesturi sau doar privire.

Ura, orgoliul, trufia, vanitatea şi mândria
Înscriu numeroase forme pe altarele prostiei.
Cu fiecare din ele, pe noi ne degradăm,
Haosul din lume creşte prin a noastre comportări.

Ambiţia, gelozia, invidia, defăimarea,

Alte comportări abjecte care-ngrădesc inepţia.
Prostia e şi mai mare când găsim justificări
În a noastre atitudini, atunci când le aplicăm.

Avariţia, minciuna, înşelarea şi dispreţul,
Încă forme aberante înglobate în prostie,
Deseori nesesizate de „egou” împătimit,
Care vede şi socoate pe fundal egocentrist.

I
maginea cea de „sine” foarte greu de sesizat,
Are-ntindere globală, ce cuprinde deopotrivă
Om de rând - obişnuit, ca şi insul erudit
Prin mulţimi de cunoştinţe, preţuite de-al său „eu”!

ILIE CIOARĂ - REALITATEA SUPREMĂ ŞI CONDIŢIONAREA UMANĂ

Niciun comentariu: