Drăguţă melodia interpretată de Lena....Ce părere aveţi voi? A meritat Lena locul I?
duminică, 30 mai 2010
ROMÂNIA LOCUL III LA EUROVISION 2010
Bravo Paula şi Ovi! O melodie frumoasă care a prins la public.....
Iată şi clipul...
Iată şi clipul...
sâmbătă, 29 mai 2010
NO COMMENT - CELINE DION IN CZECH REPUBLIC
Şi când mă gândesc că am fost şi eu în Praga.....Mulţumesc pentru show-ul oferit!
luni, 24 mai 2010
EVENIMENT MUZICAL - CELINE: THROUGH THE EYES OF THE WORLD & TAKING CHANCES WORLD TOUR - THE CONCERT (LIVE IN BOSTON)
miercuri, 19 mai 2010
PERSONALITATEA (Partea a II a)
Personal vorbind, mi-a fost destul de greu să ies din cercul vicios al condiţionării impuse de societate.Nici acum nu îmi vine să cred că am făcut pasul decisiv. Mi-am dat seama că dacă continuam în acelaşi fel, ajungeam la spitalul de nebuni, ori doi metrii sub pământ.
Eram dependent de societate, de oameni….Eram efectiv un cerşetor. Ajunsesem să mă urăsc şi să mă judec tot timpul.
Dumnezeu a intervenit în viaţa mea acum 10 ani….Mi-a oferit şansa să fac ceva cu viaţa mea, să-mi schimb părerea despre mine şi despre ceilalţi.
Prima lecţie pe care am învăţat-o a fost: acceptarea de sine cu bune şi rele;
A doua lecţie: să mă iert pe mine însumi, pentru ca mai apoi să îi iert şi pe ceilalţi din jurul meu;
A treia lecţie: să nu cer niciodată ceva în schimb;
A patra lecţie: să mă preţuiesc şi să mă iubesc;
A cincea lecţie: să iubesc toate fiinţele necondiţionat (începând cu fiinţa umană şi să terminând cu firul de iarbă).
Nu a fost simplu, pentru că nimeni nu a stat lângă mine să mă îndrume, să mă sprijine…Singurul sprijin pe care l-am avut a fost de Dumnezeu. Divinitatea mi-a dat şansa să mă redescopăr prin intermediul cărţilor. Pur şi simplu devoram cărţile de spiritualitate.
Eram fascinat de ceea ce citeam în ele. Apoi cele citite, au fost puse în practică, confirmându-mi că nimic nu este întâmplător şi că adevărul este unul singur.
Suntem divini şi minunaţi aşa cum suntem! Pur şi simplu viaţa mea s-a schimbat radical.
Chiar şi acum există oameni care mă jignesc, încearcă să mă facă să mă simt prost. Din păcate nu au nicio şansă….
Cuvintele, calomniile se vor întoarce tot înspre ei…..De fapt, aceştia sunt cei nefericiţi şi de multe ori spun o rugăciune pentru ca Dumnezeu să le lumineze sufletul.
Aşadar, trebuie să înţelegem cu toţii că fiinţa noastră nu depinde de nimeni. Respectaţi-vă, iubiţi-vă, aveţi încrede în voi. Restul vine de la sine…
Un om bucuros, care radiază lumină, se respectă pe sine şi nu aşteaptă să fie ridicat în slăvi. De ce să nu devenim cu toţii regi? Lumea este plină de cerşetori… Fiecare cere ceva…..Afirmare, renume, complimente…..Noi nu suntem toate acestea. Sunt doar aspecte superficiale, efemere care nu ne reprezintă pe noi.
Sunteţi scunzi, nu aveţi păr în cap? Purtaţi ochelari? Aveţi ochii strâmbi? Ce contează….Iubiţi-vă aşa cum sunteţi! Scoateţi la lumină ce aveţi mai bun din voi şi iubiţi pur şi simplu viaţa. Dacă faceţi acest lucru, cu siguranţă că vor exista oameni care se vor simţi atraşi de voi.
Iubirea uneşte, leagă sufletele între ele…. Chipul vostru devine luminos, veţi radia de bucurie pur şi simplu. Totul se schimbă…Absolut totul! Aveţi încredere în voi, în puterea voastră interioară.
Respectaţi-vă şi nu vă mai judecaţi aspru atunci când greşiţi. Suntem cu toţii învăţăcei….Aşa că nu dramatizaţi! Bucuraţi-vă de fiecare clipă pe care o trăiţi. De voi depinde totul!
„Dacă nu te ridici la aşteptările lor, ei îşi vor retrage sprijinul. Şi, cu cât te ridici mai mult la nivelul aşteptărilor lor, cu atât mai mult vei deveni un sclav. Orice ar vrea ei să faci tu faci. Tu eşti doar ascultător, faci mereu compromisuri. Indiferent dacă îţi place sau nu, acest lucru nu contează; problema este dacă ceilalţi te plac. Acesta este întregul proces pe care îl numim viaţă.”
Maestrul ne spune să nu mai ţinem cont de ce spun alţii…Ce contează că îşi vor retrage sprijinul? Fiinţa umană are capacitatea de a se ridica din mocirlă. Are capacitatea să se transforme…
Un om care depinde de ceilalţi este un sclav. Doar sclavii stau cu capul în jos şi nu ies din cuvântul nimănui. Nu deveniţi sclavi!
Să ştiţi că sunt conştient că viaţa este mult mai complexă. Credeţi că nu ştiu că există situaţii în care trebuie să ne complacem? În faţa şefului de cele mai multe ori nu avem dreptul la replică. Doar este şeful.... Este bine să facem cu zice el, şi să nu ne identificăm cu situaţia foarte tare.
Uneori şefii noştri sunt doar nişte bieţi neştiutori în de-ale vieţii….Ei cred că totul se rezumă la bani, putere, faimă….Să-i lăsăm să creadă ce vor, să-i lăsăm să trăiască în lumea lor…Sunt doar nişte bieţi neştiutori!
Acesta este întregul proces pe care îl numim cu toţii viaţă. Din păcate, ne învârtim în cerc….A venit timpul să renaştem spiritual, să ne descoperim pe noi înşine. Descoperiţi-vă şi apoi dăruiţi! Vă garantez 100% că nu veţi da greş. Atât pentru astăzi…
marți, 18 mai 2010
PERSONALITATEA (Partea I)
„Dacă ştii cât valorezi, atunci nu trebuie să-ţi faci griji în legătură cu ceilalţi, indiferent dacă te acceptă sau te refuză.Dacă eşti îngrijorat în legătură cu acceptarea sau refuzul celorlalţi, atunci nu denotă decât un singur lucru – că nu ştii cât valorezi, nu îţi cunoşti propria fiinţă, nu ştii că Dumnezeu este în tine şi că tu eşti o urmă a divinităţii.
Aşadar, tu eşti îngrijorat în legătură cu oamenii care se gândesc la tine – pentru că depinzi mult de gândurile şi opiniile lor.
Egoul tău depinde de opiniile celorlalţi: fiinţa ta nu depinde de nimeni.
Dacă nu te ridici la aşteptările lor, ei îşi vor retrage sprijinul. Şi, cu cât te ridici mai mult la nivelul aşteptărilor lor, cu atât mai mult vei deveni un sclav.
Orice ar vrea ei să faci tu faci.Tu eşti doar ascultător, faci mereu compromisuri. Indiferent dacă îţi place sau nu, acest lucru nu contează; problema este dacă ceilalţi te plac. Acesta este întregul proces pe care îl numim viaţă.”
OSHO
Comentariu
Astăzi maestrul ne vorbeşte despre personalitate. De fapt, ce înseamnă personalitatea? Nu este cumva sinele nostru fictiv, modelat de societate? Personalitatea nu este altceva decât masca noastră cu care ieşim în lume…..
Niciodată nu mi-a plăcut cuvântul persoană. Cuvântul nu are de-a face cu Sinele nostru divin.
Oamenii pun tot felul de bariere între ei şi apoi se miră că duc o viaţă plictisitoare.
Ce fac oile în turmă? Merg în acelaşi sens, în aceiaşi direcţie. Nu ai să vezi niciodată o oaie că se îndepărtează foarte mult de turmă. Oamenii sunt precum oile. Merg în aceiaşi direcţie şi nu îşi pun întrebări existenţiale. Societatea este formată din turme.
Creatorul ne-a înzestrat cu daruri preţioase care aşteaptă să fie scoase la lumină. Toate aceste daruri se află în interiorul nostru. În acest sens, Creatorul nostru, ne ajută să ieşim din turmă. Ne ajută să lepădăm blana de oaie.
Un om care fiinţează, se bucură de lucrurile mărunte din viaţă. Omul care şi-a descoperit Centrul, se separă de turmă.
La grămadă întotdeauna îţi pierzi urma, încerci să te ascunzi după ceilalţi.
Societatea nu a evoluat prea mult în ultimii două mii de ani. Şabloanele au rămas aceleaşi.
Maestrul spune: ”Dacă ştii cât valorezi, atunci nu trebuie să-ţi faci griji în legătură cu ceilalţi, indiferent dacă te acceptă sau te refuză. Dacă eşti îngrijorat în legătură cu acceptarea sau refuzul celorlalţi, atunci nu denotă decât un singur lucru – că nu ştii cât valorezi, nu îţi cunoşti propria fiinţă, nu ştii că Dumnezeu este în tine şi că tu eşti o urmă a divinităţii.”
În lume există foarte puţini oameni care se cunosc pe sine, care nu ţin cont de ce spun ceilalţi. Societatea mereu va dori să ne supunem anumitor reguli, şabloane.
Oamenii nu îşi cunosc valoarea decât prin comparaţie cu alţii. Numai aşa se simt bine - primind diplome, premii, felicitări.
Un om de ştiinţă autentic, nu aşteaptă recunoaştere naţională şi internaţională. Oamenii care au astfel de aşteptări, ajung să nu-şi mai vadă „lungul nasului.” Apare ideea de superioritate......
Aceştia ajung să se compare cu ceilalţi. Societatea actuală este putredă pentru că fiecare caută să i se recunoască meritele.
Oamenii sunt „bolnavi”. Ideea este că ne place să stăm aşa, fără să mişcăm un deget. Nu ne cunoaştem deloc. Acesta este motivul pentru care suntem atât de însetaţi după faimă şi renume. Aşteptăm ca alţii să ne spună cât de frumoşi suntem, cât de bine suntem îmbrăcaţi, etc. Suntem doar nişte cerşetori! Depindem efectiv de ceilalţi. Ne mai mirăm de ce devenim frustraţi atunci când cineva nu ne mai ridică în slavi.
Din cauza părerilor altora, unii dintre noi ajungem să ne sinucidem.
Cineva care nu se simte iubit (ă) de o altă persoană, cade pradă depresiei. În final se sinucide. Nu este o regulă...Însă de cele mai multe ori aşa se întâmplă.
Sinuciderile din dragoste apar pe fondul disperării… Persoanele care recurg la astfel de gesturi, sunt dependente de ceilalţi. Se simt copleşite de singurătate şi ajung să se judece tot timpul. Nimeni nu le mai intră în graţie, îşi pierd încrederea în oameni.
De fapt şi-au pierdut încrederea în ei înşişi. Se simt îngrozitor.
Bine că este doar o problemă de suprafaţă. De fapt, nu există nicio problemă. Este doar o percepţie negativă despre sine şi ceilalţi.
Bucuroşi sunt cei care au pornit pe drumul spiritualităţii, a cunoaşterii de sine….
„Aşadar, tu eşti îngrijorat în legătură cu oamenii care se gândesc la tine – pentru că depinzi mult de gândurile şi opiniile lor. Egoul tău depinde de opiniile celorlalţi: fiinţa ta nu depinde de nimeni.”
Cât adevăr! Maestrul repetă la infinit aceleaşi lucruri de fiecare dată. Oare îl ascultă cineva?
Este dificil să îţi schimbi optica de a vedea viaţa. Este nevoie de curaj şi de un om care să te ajute să zbori (dacă este cazul), să ieşi din cercul vicios al neputinţei.
duminică, 16 mai 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


