Suntem singuri pe drumul vieții pentru că ne este teamă să iubim, să avem încredere, să iertăm, să renunțăm la teama de eșec. Suntem singuri nu din vina celorlalți, ci din vina noastră. Suntem singuri pentru că suntem legați de trecut și uităm că prezentul este tot ce contează. Când vom reuși să ne debarasăm de trecut, frici și lipsă de comunicare, cu siguranță că nu vom mai fi singuri. Vom fi capabili să prețuim ceea ce avem lângă noi. Vom fi cu adevărat bucuroși că existăm pe această minunată planetă. Și totuși nu suntem niciodată singuri, D-zeu este clipă de clipă lângă noi.
marți, 5 august 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu