“Dacă părinții fac sacrificii pentru copii lor, atunci mai devreme sau mai târziu, atunci când părinții îmbătrânesc, vor cere ca și copii lor să facă sacrificii pentru ei. Vor spune: ”Noi am făcut atâtea sacrificii pentru voi, atunci voi va trebui să faceți sacrificii pentru noi”.Țara și biserica cer ca oamenii să facă sacrificii pentru ele, de fapt toată lumea cere să se facă sacrificii. Doar privește în jurul tău: ei toți stau în jurul tău și cer să faci sacrificii. Și tot ei te învață că a face sacrificii este ceva moral.
A face sacrificii este ceva imoral! Indiferent că faci sacrificii pentru țară, religie sau copii, tot imoral este. Acesta este un lucru imoral pentru că nu îți permite să-ți trăiești viața. Ești trist, frustrat, iar apoi te întorci către ceilalți și îi constrângi să facă sacrificii pentru tine. Atunci, întreaga viață a întregii lumi devine schiloadă și paralizată.
Eu te învăț cum să te iubești. Nu ești creat pentru a te sacrifica pentru ceilalți, nu ești creat pentru a servi celorlalți. Ai fost învățat acest lucru pentru că ceilalți vor ca tu să îi servești, să te sacrifici lor. Așa că suntem mereu cu cuțitul la gâtul celorlalți, cerându-le să facă sacrificii.
Trebuie să renunțăm la întreaga idee. Tu ești creat pentru a trăi și a te bucura, așa cum și ceilalți sunt creați pentru a trăi și a se bucura.”
OSHO
ComentariuToată lumea face sacrificii….Cine nu face sacrificii? Astăzi maestru ne lasă muți de uimire. Încearcă să răstoarne toate crezurile noastre.
Acesta spune: “Dacă părinții fac sacrificii pentru copii lor, atunci mai devreme sau mai târziu, atunci când părinții îmbătrânesc, vor cere ca și copii lor să facă sacrificii pentru ei. Vor spune:”Noi am făcut atâtea sacrificii pentru voi, atunci voi va trebui să faceți sacrificii pentru noi”.
Vă sunt cunoscute frazele de mai sus? Cu siguranță că da! Însă de ce oare maestrul face aceste afirmații când societatea are propriile sale credințe?
Pe semne că ceva nu este în regulă. Ceva este putred la mijloc.
La început nu i-am dat dreptate maestrului. Acum însă îi dau dreptate.
Nu cu mult timp în urmă mama îmi spunea: “Toată viața m-am sacrificat pentru voi, am fost o proastă. Nu am fost decât o servitoare pentru voi!”
Cumplit! Vorbesc de mama mea…Cum aș putea să nu îi dau dreptate maestrului când propria mamă are atât de multe resentimente pentru ceea ce a făcut pentru cei din jur?
Pare șocant însă este adevărat. De obicei mamele se sacrifică și de multe ori sunt nemulțumite când observă că cei din jur nu le apreciază efortul pe care îi fac. Întrebarea este: Pentru ce facem eforturi, sacrificii pentru ceilalți dacă le pretindem în final ceva în schimb? Sacrificiul, iubirea este un troc?
Ar trebui să facem ceea ce facem din iubire, nu din sacrificiu. Nu ar trebui să scoatem ochii celorlalți pentru ceea ce facem pentru ei. Nu avem dreptul să pretindem nimănui să ne trateze întocmai cum am făcut-o noi.
Viața nu este așa cum vrem noi. De aici apar frustrările, sentimentele de neîmplinire. Avem atât de multe așteptări încât ne-am făcut viața un iad. Rănile noastre interioare nu au cum să se vindece atâta timp cât mereu pretindem ca și ceilalți să se sacrifice pentru noi.
4 comentarii:
Multumesc Cristian. Acelasi lucru pot spune si despre blogul tau. Este interesant, educativ si frumos.
@Constantin Cătălin Radu
Cu plăcere...Lumea are nevoie de informații despre care societatea nu prea vorbește.Toată lumea se ascunde după măști și nimeni nu vrea să scoată cu adevărat la lumină, adevăruri existențiale.Dacă totuși apare cineva care vorbește despre spiritualitatea autentică și multidimensională,imediat acesta este pus la punct.Însă nu-i așa, lumea este diversă, concepțiile despre lume și viață diferă, fiecare om are un anumit grad de evoluție.Să ai o zi minunată în continuare...:)
Eu cred ca trebuie sa facem sacrifii in viata pentru altii. Sa nu fim egoisti! Sa punem inaintea noastra pe altcineva si sa-i oferim tot ceea ce putem. Evident, orice sacrificiu nu trebuie sa atraga dupa sine frustrari si sa ne dorim ca persoana pentru care ne-am sacrificat sa faca la fel pentru noi. Nu faci un lucru pentru ca apoi sa astepti sa-ti fie intors sacrificiul. Il faci pentru tine. Sacrificandu-te nu faci decat sa evoluezi....eu asa cred...
@Andrei
Tocmai asta a scos în evidență Maestrul...El nu spune nu fă nimic pentru ceilalți.Dacă faci ceva, fă pentru că simți și nu cere nimic în schimb.
Un alt lucru care trebuie menționat este faptul că sacrificiul dus la extrem înseamnă prostie. Sacrificiul făcut până la distrugere nu înseamnă evoluție. De fapt, este o altă față a egoului care se simte măgulit, așteaptă recunoaștere. Fă bine, luminează viața altora și ajută pe cei din jurul tău, însă nu uita de tine...A uita de tine în detrimentul celorlați, înseamnă uitare de sine....De Centrul tău nu trebuie să uiți niciodată.:)
Trimiteți un comentariu