Beautiful Paphiopedilum....Imaginile nu necesită niciun comentariu.
duminică, 15 februarie 2009
VEDETA ZILEI - PAPHIOPEDILUM (ORCHID FROM HOME) NEW
Beautiful Paphiopedilum....Imaginile nu necesită niciun comentariu.
sâmbătă, 14 februarie 2009
INTELECTUL
“Intelectul aparţine minţii;Intelectul strânge informaţii: este un sistem de memorare. Inteligenţa nu are nevoie de informaţii: ea trece prin transformare.
Intelectul trece prin răspunsuri deja pregătite, care sunt oferite de alţii – părinţi, profesori, şcoli, universităţi, preoţi ori lideri.
Răspunsurile deja pregătite sunt reţinute de oamenii intelectuali.
EU NU SUNT COMPLET împotriva intelectului. El are întrebuinţările sale, dar acestea sunt limitate, iar tu trebuie să înţelegi limitările lor.”
Intelectul trece prin răspunsuri deja pregătite, care sunt oferite de alţii – părinţi, profesori, şcoli, universităţi, preoţi ori lideri.
Răspunsurile deja pregătite sunt reţinute de oamenii intelectuali.
EU NU SUNT COMPLET împotriva intelectului. El are întrebuinţările sale, dar acestea sunt limitate, iar tu trebuie să înţelegi limitările lor.”
OSHO
Comentariu
Maestrul spune: “Intelectul aparţine minţii; inteligenţa nu apare decât prin intermediul meditaţiei, nu există altă cale. Intelectul strânge informaţii: este un sistem de memorare. Inteligenţa nu are nevoie de informaţii: ea trece prin transformare.”
Intelectul apare prin acumulare, prin exersarea minţii. Matematicienii, teoreticienii, politicienii, devin sclavii minţii. Şi eu intru în categoria intelectualilor. Cu toate acestea, am aflat că pentru sănătatea mea trupească şi sufletească este nevoie şi de spiritualitate.
De exemplu,
Radu Soviani de la “The Money Channel” este un intelectual prin excelenţă. Apreciez calităţile sale de economist însă doar atât. Este exemplul cel mai concludent când vine vorba de intelect. Soviani, este plin de carte, economist prin excelenţă. Cu atât poate impresiona masa de oameni. Din câte am observat, acesta nu are nicio tangenţă cu spiritualitatea. Toată viaţa o să pună accent pe calcule, cifre, afaceri. Doar dacă se trezeşte…Îmi pare rău pentru prezentatorul de la “The Money Channel”, însă este doar un biet intelectual, atâta tot! Inteligenţa nu-i aparţine întrucât, nu cred că are timp să îşi liniştească mintea. Aceasta îl manipulează să vorbească mult despre economia ţării noastre.
Îl respect pentru cunoştinţele pe care le are. Este doxă de carte. A absolvit Academia de Studii Economice – Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ca mai apoi în august 2001, să primească vestea admiterii ca bursier al Freedom House şi JTI, pentru un stagiu de 3 luni la mai multe televiziuni din Statele Unite.
Maestrul continuă: „Intelectul trece prin răspunsuri deja pregătite, care sunt oferite de alţii – părinţi, profesori, şcoli, universităţi, preoţi ori lideri. Răspunsurile deja pregătite sunt reţinute de oamenii intelectuali.”
Interesant! De fapt, fiecare dintre noi este plin de informaţii oferite pe tavă de societate. Iată cum devenim cu toţii roboţi. Înghiţim tot ce ne dă societatea, fără să explorăm singuri. Cea mai mare greşeală a unui om este că nu explorează singur.
“EU NU SUNT COMPLET împotriva intelectului. El are întrebuinţările sale, dar acestea sunt limitate, iar tu trebuie să înţelegi limitările lor.”
Sunt convins că Radu Soviani, nu înţelege limita intelectului. Maestrul are dreptate! După cum observăm, intelectul este bun, are întrebuinţările sale. Din păcate este limitat, aparţine minţii.
Un om centrat în cap, este mai puţin receptiv la lucrurile frumoase care îl înconjoară. Când să mai fie şi un fin observator? Mintea îi acoperă ochii….Liniştea inimii nu există…..Atât pentru astăzi.
sâmbătă, 7 februarie 2009
INTEGRITATE (Partea a II a)
Maestrul spune mai departe: “Trupul tău este templul tău, este sacru. Trupul tău nu este inamicul tău. Nu este ceva păgân să-ţi iubeşti trupul, să ai grijă de el – este ceva religios. Persoana religioasă îşi va iubi trupul, pentru că este templul lui Dumnezeu. Eu te învăţ să te bucuri, să te bucuri şi, din nou, să te bucuri! Bucuria ar trebui să fie miezul lucrurilor.”Hm! Câţi dintre noi ne considerăm trupul sacru? Credeţi că este suficient să vă îmbrăcaţi frumos ca să arătaţi lumii că vă preţuiţi? Asta nu dovedeşte nimic atâta timp cât gândiţi urât despre alţii, aveţi gânduri negative, fumaţi, beţi până cădeţi sub masă.
Uneori, am impresia că trupul nostru devine duşmanul nostru…..Ce minunat afirmă maestrul când spune: “Trupul tău nu este inamicul tău. Nu este ceva păgân să-ţi iubeşti trupul, să ai grijă de el – este ceva religios.”
Dacă nu aveţi sentimente nobile faţă de corpurile voastre, uitaţi de religiozitate. Vă îmbătaţi cu apă rece….Dacă pe primul plan sunt problemele altora, ale copiilor, ale familiei şi consideraţi că voi nu sunteţi importanţi, uitaţi că sunteţi persoane religioase. Vă minţiţi singuri!
Societatea te îndeamnă să uiţi de tine însuţi. Te face să te pierzi în noianul de probleme cotidiene, astfel încât, să nu mai ştii nimic de tine. Unde este religiozitatea în acest caz? Spun acest lucru întrucât la final, viaţa ta va fi goală. Mă refer la fiecare dintre voi, pentru că deja mi-am aplecat atenţia la ceea ce a spus maestrul. Ştiu că nu vorbeşte prostii.
Acesta continuă: „Eu te învăţ să te bucuri, să te bucuri şi, din nou, să te bucuri! Bucuria ar trebui să fie miezul lucrurilor.”
Numai maeştrii autentici ne pot învăţa cu adevărat ce înseamnă bucuria. În prezent, printre noi, la loc de "cinste" stă datoria. Oamenii vorbesc despre iubire, încredere, iertare, dar de fapt sunt vorbe goale. Ne pierdem efectiv în cuvinte şi pierdem esenţa lucrurilor.
Adevărata bucurie, apare în sufletul celui care se respectă pe sine, se iubeşte pe sine, se pune pe primul plan, înaintea celorlalţi pentru ca mai apoi, să poată avea grijă şi de ceilalţi,…., îşi iubeşte corpul. Numai în aceste condiţii bucuria este autentică. Aceasta este singura sărbătoare la care Creatorul poate participa cu adevărat.
Dacă la început, totul pare învăluit în straie de sărbătoare, în final totul dispare….A venit vremea să ne revizuim comportamentul faţă de propria noastră fiinţă astfel încât, să afirmăm cu adevărat că suntem fiinţe integre. Atât pentru astăzi.
INTEGRITATE (Partea I)
„Eu învăţ individul să fie unic. Respectă-te, iubeşte-te, pentru că nu a mai existat cineva ca tine şi nici nu va mai exista. Dumnezeu nu se repetă. Tu eşti cu totul şi cu totul unic. Nici nu e nevoie să fii ca altcineva, nu trebuie să imiţi, tu trebuie să fii un sine autentic, propria fiinţă.
În clipa când începi să te accepţi, să re respecţi, începi să fii întreg. Şi nu mai există nimic ca tine care să se divizeze, nu mai e nimic care să ducă la o ruptură…
Trupul tău este templul tău, este sacru. Trupul tău nu este inamicul tău. Nu este ceva păgân să-ţi iubeşti trupul, să ai grijă de el – este ceva religios. Persoana religioasă îşi va iubi trupul, pentru că este templul lui Dumnezeu. Eu te învăţ să te bucuri, să te bucuri şi, din nou, să te bucuri!. Bucuria ar trebui să fie miezul lucrurilor.”
Acesta spune: “Eu învăţ individul să fie unic. Respectă-te, iubeşte-te, pentru că nu a mai existat cineva ca tine şi nici nu va mai exista. Dumnezeu nu se repetă. Tu eşti cu totul şi cu totul unic. Nici nu e nevoie să fii ca altcineva, nu trebuie să imiţi, tu trebuie să fii un sine autentic, propria fiinţă.”
Societatea actuală, ne învaţă să fim în competiţie unii cu alţii. Nu ne lasă să ne gândim că fiecare este unic în felul său, că fiecare are ceva preţios de oferit lumii. Atunci când nu se acceptă pe sine, omul nu va reuşi niciodată să-i accepte pe ceilalţi. Poate să facă compromisuri…….Fiinţa umană, este precum praful de puşcă…..Este suficient s-o zgândări puţin şi aceasta reacţionează.
Iată ce frumos spune maestrul: “Respectă-te, iubeşte-te, pentru că nu a mai existat cineva ca tine şi nici nu va mai exista. Dumnezeu nu se repetă.”
Din păcate, respectul şi iubirea faţă de sine nu prea există. Omul acaparat de exterior, uită să mai aibă grijă de sine. Tot timpul trăieşte în competiţie cu ceilalţi, iar atunci când nu o face, când se întoarce de la serviciu, acasă, se dedică total familiei până la distrugere (uitare de sine). Culmea, este că la sfârşit, tot acesta devine nemulţumit. După o anumită vârstă, după ce te dedici total celorlalţi, ajungi să conştientizezi că pentru tine însuţi nu ai făcut nimic. Ţi-ai îngrijit copii, aceştia au crescut mari, iar de tine ai uitat…. Ei au plecat la casele lor, tu ai rămas singur(ă)…. Poate mai bolnav(ă) ca niciodată şi trist(ă).
Familiile cu adevărat fericite, există doar în viziunea maestrului. În lumea aceasta mizeră, în care ne ducem zilele, iubirea şi preţuirea de sine, nu există. Fumatul, băutura, pierderea nopţilor prin localuri pline de fum de ţigară, mâncatul aiurea - toate acestea contribuie la distrugerea noastră.
Maestrul continuă: „În clipa când începi să te accepţi, să re respecţi, începi să fii întreg. Şi nu mai există nimic ca tine care să se divizeze, nu mai e nimic care să ducă la o ruptură…”
Când vorbim de acceptare şi respect de sine, asta presupune şi conştientizare. Nu poţi să devii un întreg dacă nu eşti conştient. Din păcate, această minunată planetă, este plină de fiinţe care doar pretind că se acceptă şi se respectă. Dacă ar exista mai multe astfel de fiinţe, cu siguranţă că războaiele nu ar mai exista.
Planeta aceasta este superbă. Este CASA NOASTRĂ! Iar noi ne batem joc de ea, prin diferitele acţiuni întreprinse împotriva ei. Un om conştient, nu se autodistruge….În schimb, nouă ne plac lucrurile care ne dezumanizează. Trist dar adevărat!
Priviţi ştirile de la ora 17.00 (PRO TV) şi veţi înţelege ce vreau să spun. Conştientizarea, aparţine oamenilor înţelepţi, …,maeştrilor. Noi, ceilalţi, avem doar momente când conştientizarea îşi face simţită prezenţa…..În rest, sufletul nostru se găseşte într-un întuneric total.
În clipa când începi să te accepţi, să re respecţi, începi să fii întreg. Şi nu mai există nimic ca tine care să se divizeze, nu mai e nimic care să ducă la o ruptură…
Trupul tău este templul tău, este sacru. Trupul tău nu este inamicul tău. Nu este ceva păgân să-ţi iubeşti trupul, să ai grijă de el – este ceva religios. Persoana religioasă îşi va iubi trupul, pentru că este templul lui Dumnezeu. Eu te învăţ să te bucuri, să te bucuri şi, din nou, să te bucuri!. Bucuria ar trebui să fie miezul lucrurilor.”
OSHO
Viziunea maestrului cu privire la omul integru este superbă. De fapt, nu trebuie să mă mai mire, pentru că doar un maestru ne poate învăţa cu adevărat ce înseamnă integritatea. Comentariu
Acesta spune: “Eu învăţ individul să fie unic. Respectă-te, iubeşte-te, pentru că nu a mai existat cineva ca tine şi nici nu va mai exista. Dumnezeu nu se repetă. Tu eşti cu totul şi cu totul unic. Nici nu e nevoie să fii ca altcineva, nu trebuie să imiţi, tu trebuie să fii un sine autentic, propria fiinţă.”
Societatea actuală, ne învaţă să fim în competiţie unii cu alţii. Nu ne lasă să ne gândim că fiecare este unic în felul său, că fiecare are ceva preţios de oferit lumii. Atunci când nu se acceptă pe sine, omul nu va reuşi niciodată să-i accepte pe ceilalţi. Poate să facă compromisuri…….Fiinţa umană, este precum praful de puşcă…..Este suficient s-o zgândări puţin şi aceasta reacţionează.
Iată ce frumos spune maestrul: “Respectă-te, iubeşte-te, pentru că nu a mai existat cineva ca tine şi nici nu va mai exista. Dumnezeu nu se repetă.”
Din păcate, respectul şi iubirea faţă de sine nu prea există. Omul acaparat de exterior, uită să mai aibă grijă de sine. Tot timpul trăieşte în competiţie cu ceilalţi, iar atunci când nu o face, când se întoarce de la serviciu, acasă, se dedică total familiei până la distrugere (uitare de sine). Culmea, este că la sfârşit, tot acesta devine nemulţumit. După o anumită vârstă, după ce te dedici total celorlalţi, ajungi să conştientizezi că pentru tine însuţi nu ai făcut nimic. Ţi-ai îngrijit copii, aceştia au crescut mari, iar de tine ai uitat…. Ei au plecat la casele lor, tu ai rămas singur(ă)…. Poate mai bolnav(ă) ca niciodată şi trist(ă).
Familiile cu adevărat fericite, există doar în viziunea maestrului. În lumea aceasta mizeră, în care ne ducem zilele, iubirea şi preţuirea de sine, nu există. Fumatul, băutura, pierderea nopţilor prin localuri pline de fum de ţigară, mâncatul aiurea - toate acestea contribuie la distrugerea noastră.
Maestrul continuă: „În clipa când începi să te accepţi, să re respecţi, începi să fii întreg. Şi nu mai există nimic ca tine care să se divizeze, nu mai e nimic care să ducă la o ruptură…”
Când vorbim de acceptare şi respect de sine, asta presupune şi conştientizare. Nu poţi să devii un întreg dacă nu eşti conştient. Din păcate, această minunată planetă, este plină de fiinţe care doar pretind că se acceptă şi se respectă. Dacă ar exista mai multe astfel de fiinţe, cu siguranţă că războaiele nu ar mai exista.
Planeta aceasta este superbă. Este CASA NOASTRĂ! Iar noi ne batem joc de ea, prin diferitele acţiuni întreprinse împotriva ei. Un om conştient, nu se autodistruge….În schimb, nouă ne plac lucrurile care ne dezumanizează. Trist dar adevărat!
Priviţi ştirile de la ora 17.00 (PRO TV) şi veţi înţelege ce vreau să spun. Conştientizarea, aparţine oamenilor înţelepţi, …,maeştrilor. Noi, ceilalţi, avem doar momente când conştientizarea îşi face simţită prezenţa…..În rest, sufletul nostru se găseşte într-un întuneric total.
vineri, 6 februarie 2009
VEDETA ZILEI - PAPHIOPEDILUM (ORCHID FROM HOME)
O floare gingaşă de culoare galben-verzui. Ultima dată când mi-a înflorit această specie de orhidee Paphiopedilum a fost acum 2 ani. Mulţumesc scumpă floare că mi-ai readus aminte cum arăţi.miercuri, 4 februarie 2009
HITURI DE ALTĂDATĂ (PHARAO - THERE IS A STAR) & (CAPPELLA - MOVE ON BABY)
Chiar şi după atâţia ani de la lansare, această melodie îmi încântă auzul. Am revăzut această melodie ieri în Carrefour, pe un LCD.
Şi acum, puţină "nebunie" cu Cappella
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
